Premierul britanic Keir Starmer a anunţat duminică un nou ajutor financiar cu destinaţie militară al ţării sale pentru Ucraina, în valoare de două miliarde de dolari şi care va permite Kievului să achiziţioneze peste 5.000 de rachete antiaeriene.
El a anunţat de asemenea disponibilitatea unui “număr de ţări” de a participa la o forţă de menţinere a păcii în Ucraina, transmite agenţia EFE.
Vorbind la o conferinţă de presă după încheierea unui summit informal al unui grup de lideri europeni (plus premierul canadian) dedicat securităţii Ucrainei şi a Europei, premierul britanic a spus că aceste rachete, care vor fi fabricate în Irlanda de Nord, vor consolida Ucraina şi vor contribui la susţinerea păcii, atunci când va fi încheiat un acord de pace cu Rusia.
Apelul la menținerea ajutorului militar pentru Ucraina
Până atunci, Keir Starmer a insistat ca aliaţii Ucrainei să menţină fluxul de ajutor militar către aceasta în timp ce continuă războiul cu Rusia şi să exercite în continuare presiuni economice asupra acesteia din urmă.
Potrivit lui Starmer, o pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea şi securitatea Ucrainei, iar aceasta trebuie să fie prezentă la orice negocieri de pace, el manifestând astfel încă o dată nemulţumirea Kievului şi a europenilor, care s-au văzut excluşi din discuţiile iniţiate de preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump.
Premierul britanic a anunţat mai devreme că lucrează cu Franţa la “un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite. Planul implică o “coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.
“Un număr de ţări” s-au oferit deja să participe la această coaliţie, a afirmat Starmer după summit, dar nu le-a precizat, afirmând că va lăsa aceste ţări să facă singure anunţurile. Între timp, Danemarca, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în oferirea de ajutor militar Ucrainei, a anunţat prin vocea şefei guvernului, Mette Frederiksen, că este dispusă să ia parte la o forţă de menţinere a păcii în Ucraina.
Discuțiile privind trimiterea unor trupe de menținere a păcii
Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron au adus anterior insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Potrivit presei occidentale, Franţa şi Marea Britanie au întocmit chiar şi un plan pentru a trimite în Ucraina circa 30.000 de soldaţi în cadrul unei forţe de menţinere a păcii.
“Am convenit că liderii se vor reuni din nou foarte curând, pentru a menţine impulsul acestor acţiuni şi pentru a continua să lucreze la acest plan comun”, a mai spus Starmer după summitul de la Londra.
Un moment decisiv pentru Europa
“Suntem la un punct de răscruce al istoriei. Nu este momentul pentru mai multe vorbe. Este momentul să acţionăm. Este momentul să facem un pas înainte şi să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă şi durabilă”, a indicat premierul britanic la finalul summitului ce a confirmat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă.