Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova pentru o fraudă de 1 miliard de dolari și dat în urmărire internațională ajută creditori și oameni de afaceri ruși să continue comerțul străin în ciuda problemelor de plată pe care le cauzează sancțiunile impuse de Occident în urma invaziei Rusiei în Ucraina, relatează Bloomberg.
În mai 2024, șeful Interpol Moldova anunța că Ilan Șor a primit și cetățenia Federației Ruse.
Nișa speculată de Ilan Șor în Rusia
Bloomberg scrie că datele oficiale dezvăluite publicului arată că acesta a înființat companii intermediare, inclusiv prin parteneriate cu entități vizate de sancțiuni, care sunt poziționate astfel încât să ajute mediul privat rusesc să facă tranzacții internaționale care, altfel, sunt perturbate de restricțiile americane.
Activitatea lui Șor din Rusia este un exemplu elocvent privind eforturile pe care trebuie să le facă mediul privat rusesc în fața întârzierilor pe care le întâmpină tot mai des la plățile transfrontaliere din cauza sancțiunilor occidentale. Multe firme locale trebuie să apeleze la intermediari – o nișă profitabilă pe care oligarhul moldovean pare să o fi speculat – pentru a aranja aceste decontări prin entități din țări terțe, astfel încât să ocolească obstacolele create de sancțiunile americane.
Una dintre companiile conduse de Șor oferă pe site-ul său decontări cu orice țară și în orice monedă în termen de cinci zile lucrătoare – în contrast cu lunile de întârziere pe care le întâmpină acum unele firme rusești în cazul acestor tranzacții.
Șor și principalul creditor pentru sectorul militar-industrial al Rusiei, Promsvyazbank, care se confruntă în prezent cu unele dintre cele mai aspre sancțiuni americane, au lansat A7, o companie care se laudă că poate facilita plățile transfrontaliere. Când a fost înființată firma, în septembrie, documentele fondatoare arătau că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank are o participație de 49%, conform Bloomberg.
Un partener de afaceri din una dintre firmele lui Șor, care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, a confirmat că Șor este coproprietar al A7.
A7-Agent, o companie subsidiară, este condusă de Șor, conform documentelor fondatoare, care arată că activitățile sale includ servicii financiare, comerț cu ridicata și asistență în schimbul de combustibil, metale și produse chimice. Firma oferă inclusiv produse derivate și consultanță, mai arată aceleași documente.
În 15 ianuarie, SUA au introdus sancțiuni împotriva OSJC Keremet Bank, cu sediul în Kyrgyzstan, acuzându-l pe creditor că facilitează tranzacțiile transfrontaliere pentru Promsvyazbank și menționând că Șor a fost „implicat în discuțiile” referitoare la „rolul” Keremet „în schema de eludare a sancțiunilor”.
Adresă în centrul Moscovei
O altă entitate, a cărei adresă a fost declarată în centrul Moscovei în clădirea de lângă A7-Agent, conform documentelor din registrul de stat, a fost fondată în iunie de către Șor și corporația rusească de stat VEB.RF, care se află pe mai multe liste de sancțiuni occidentale. Exim International, unde omul de afaceri are o participație de 75%, iar statul rus de 25%, se descrie ca fiind „un parteneriat public-privat pentru a oferi sprijin în operațiunile de export-import”.
„Dacă oricare dintre aceste tranzacții internaționale implică dolarul american și este compensată prin bănci americane, asta ar fi o încălcare clară a sancțiunilor primare ale SUA”, a explicat Alan Kartashkin, partener în cadrul biroului londonez Debevoisse & Plimpton LLP și membru al grupului de sancțiuni globale din cadrul firmei, într-un interviu telefonic.
„Orice implicare a oricărei persoane din SUA sau a oricăror sisteme de plată în dolari americani care implică instituții financiare ale SUA ar fi de asemenea o încălcare directă”, a precizat Kartashkin.
Este neclar ce volum de plăți au facilitat firmele lui Șor pentru companiile rusești. Reprezentanții A7 și Promsvyazbank nu au răspuns întrebărilor Bloomberg News, iar purtătorul de cuvânt al VEB.RF a refuzat să comenteze.
Nici Șor nu a răspuns întrebărilor adresate prin intermediul liderului de la partidul politic despre care se spune că l-a înființat în Republica Moldova în 2024 alături membri ai fostului său bloc politic.
Condamnat la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului” din Republica Moldova
Ilan Șor s-a născut în Israel, este căsătorit cu o vedetă pop din Rusia și a fost politician și bancher în Republica Moldova. El a fost condamnat la închisoare pentru că a orchestrat o sifonare de fonduri din băncile moldovene care i-a costat pe cetățeni echivalentul a 12% din economia țării. Pentru frauda de 1 miliard de dolari din 2014, Șor a fost condamnat de justiția moldoveană – în absență – la 15 ani de închisoare. Oligarhul a negat în mod repetat acuzațiile.
Șor a fugit din Republica Moldova în Israel în 2019, pentru a nu ajunge în spatele gratiilor, iar anul trecut a anunțat că a primit pașaport rusesc. Poliția de la Chișinău spune că acesta se află în Rusia din prima parte a anului 2024.
Ilan Șor este vizat de sancțiunile SUA și ale UE pentru că a destabilizat peisajul politic din Republica Moldova. În 2022 a fost sancționat și de Regatul Unit, pentru o presupusă implicare anterioară „în mituirea de funcționari publici străini”.
Sancțiunile occidentale afectează 95% din sectorul bancar rusesc
Restricțiile introduse de SUA, UE și Regatul Unit afectează în prezent în jur de 95% din sectorul bancar rusesc, conform precizărilor făcute de guvernatoarea Elvira Nabiullina în decembrie. SUA și aliații săi au implementat sancțiuni în contextul războiului dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei.
Chiar și așa, Exim International a lui Șor caută acum înalți specialiști în servicii bancare, promițând „o oportunitate de a câștiga o experiență unică pe piața plăților transfrontaliere”, arată o postare de pe principala platformă de recrutare online a Rusiei.
Pe aceeași platformă, firma sa A7 promite „crearea viitorului decontărilor internaționale, oferind plăți transfrontaliere în timp util și garantate pentru companiile rusești care operează pe piața globală”.
Deși se poate să fie oferite astfel de servicii fără să fie folosite cripto, barter sau alte monede în afară de dolar, fără a declanșa sancțiunile primare ale SUA, ele ar putea declanșa totuși sancțiuni secundare în baza unui ordin emis în ultima parte a anului 2023, a explicat Kartashkin.
„Riscul pentru oricare instituție financiară străină implicată va fi destul de ridicat”, a adăugat expertul.