Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, riscă o dezbatere tensionată în plenul Parlamentului European, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, scrie Politico
O moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a fost depusă în Parlamentul European de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, pe fondul scandalului „Pfizergate”, legat de comunicările secrete cu directorul Pfizer în timpul pandemiei. Deși este improbabil ca moțiunea să fie adoptată, întrucât nu beneficiază de sprijinul grupurilor politice principale, aceasta va forța președinta Comisiei să dea explicații în plen și va readuce în centrul atenției acuzațiile de lipsă de transparență privind achizițiile de vaccinuri.
Corridorul politic principal din Parlamentul European va împiedica căderea Comisiei Europene, însă chiar și o moțiune de cenzură sortită eșecului va readuce în prim-plan scandalul Pfizergate.
O moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea avea loc în curând. Deși este aproape sigur că va fi respinsă, aceasta i-ar aduce președintei Comisiei o umilință suplimentară din cauza scandalului legat de schimburile sale de mesaje secrete din 2021 cu Albert Bourla, directorul general al companiei farmaceutice Pfizer, în timpul negocierilor privind livrarea vaccinurilor în plină pandemie de COVID-19.
Inițiativa aparține eurodeputatului român Gheorghe Piperea, reprezentant al dreptei suveraniste, care a reușit să strângă cele 70 de semnături necesare pentru a declanșa o astfel de procedură – un prag relativ scăzut, având în vedere că pentru adoptarea moțiunii este nevoie de o majoritate calificată de două treimi din voturile exprimate în plenul Parlamentului European, format din 720 de membri.
Dacă moțiunea ar trece – un scenariu considerat extrem de improbabil – întregul Colegiu al comisarilor ar fi obligat să demisioneze, declanșând un proces complex de desemnare a celor 27 de comisari europeni de către statele membre.
Piperea a explicat pe rețelele de socializare că demersul său urmărește „aducerea transparenței în birocrația de la Bruxelles”. „Va fi spectaculos să vedem cum Ursula von der Leyen va justifica acuzațiile din moțiune, mai ales că recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat Comisia să publice detalii despre negocierile cu Pfizer”, a scris acesta.
Autoritățile parlamentare evaluează în prezent admisibilitatea cererii. Dacă va fi acceptată, o dezbatere și un vot vor fi programate în plenul Parlamentului în a doua săptămână a lunii iulie. În cadrul acestei proceduri, von der Leyen va trebui să se prezinte pentru a-și susține punctul de vedere, urmată de o dezbatere în care liderii grupurilor politice își vor exprima pozițiile.
În ciuda tensiunilor politice recente – socialiștii și liberalii acuzând-o pe von der Leyen că s-a apropiat de extrema dreaptă pentru a slăbi reformele ecologice – majoritatea centristă care a sprijinit-o rămâne reticentă în a susține demersul radical inițiat de Piperea.
Grupurile PPE (centru-dreapta), S&D (socialiști) și Renew Europe (liberali) au confirmat pentru Politico că vor vota împotriva moțiunii. Verzii, la rândul lor, sunt puțin probabil să susțină o inițiativă venită din partea extremei drepte.
„Nu vom susține nicio inițiativă a extremei drepte”, a declarat Iratxe García Pérez, președinta grupului S&D.
Chiar și grupul The Left, adesea critic la adresa Ursulei von der Leyen, a dat de înțeles că nu va sprijini moțiunea. „Nu colaborăm cu grupurile de extremă dreapta care, de fapt, au susținut agenda Ursulei von der Leyen și acum se prefac că sunt revoltați”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului.
Moțiunea a fost susținută de eurodeputați din grupurile suveraniste Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane. De asemenea, a primit sprijin din partea unor membri ai PPE, cel mai probabil din delegația slovenă, care a votat și împotriva realegerii Ursulei von der Leyen vara trecută.
Însă, în ansamblu, PPE – partidul politic din care face parte chiar von der Leyen – va vota împotrivă, catalogând moțiunea drept „iresponsabilă” și „o jignire la adresa cetățenilor care au votat în urmă cu doar un an”.