Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta joi cu un vot de încredere din partea Parlamentului European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când şeful executivului european se confruntă cu un astfel de demers.
În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moţiunea de cenzură – iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea – , ar declanşa demisia întregii Comisii, scrie POLITICO.
Cea mai recentă provocare pentru preşedinta Comisiei Europene, într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu.
Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când şeful Comisiei se confruntă cu o astfel de măsură.
În acest stadiu, votul este în principiu simbolic – majoritatea grupurilor politice au semnalat deja că vor vota împotriva moţiunii de cenzură –, dar subliniază nemulţumirea crescândă faţă de ea la Bruxelles, după o serie de măsuri controversate şi scandaluri, scrie POLITICO.
Dacă moţiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii şi ar declanşa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
AGITAŢIE POLITICĂ
Dezbaterea moţiunii a fost programată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere, iar joi urmează votul în plen.
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, de la AUR, este cel care a depus moţiunea de cenzură după ce a strâns la sfârşitul lunii trecute suficiente semnături pentru a-şi exprima indignarea faţă de mesajele secrete din 2021 schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Aceste mesaje se refereau la discuţii privind aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.
Deşi unii membri ai Partidului Popular European, grupul politic din care face parte Ursula von der Leyen şi ai grupului de dreapta ECR (din care face parte AUR) şi-au retras sprijinul pentru moţiune după presiuni venite din propriile rânduri, Piperea a strâns totuşi cele 72 de semnături necesare pentru a iniţia un vot de neîncredere.
În ciuda recentelor tulburări politice, în care socialiştii şi liberalii o acuză pe von der Leyen că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice, majoritatea centristă a UE, care a susţinut-o în funcţia de preşedintă, nu este dispusă să sprijine această iniţiativă, scrie POLITICO.
PIPEREA: „AM REUŞIT SĂ DESCHID CUTIA PANDOREI”
Cotidianul britanic The Telegraph a stat de vorbă cu Gheorghe Piperea, „europarlamentarul conservator eurosceptic” care, deşi „a intrat în politică abia anul trecut, acum vrea să o demită pe preşedinta Comisiei Europene”, după cum scrie publicaţia.
„Am reuşit să deschid cutia Pandorei”, a declarat avocatul român pentru The Telegraph, prezicând că zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate.
Piperea recunoaşte că are puţine şanse de a obţine joi destituirea preşedintei Comisiei Europene, însă speră însă că acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru politicianul german. Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând că ea ar putea fi forţată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulţumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta.
Partidul Popular European are 188 de eurodeputaţi, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor – 136, Patrioţii pentru Europa, grupul de extremă dreapta format în jurul lui Marine Le Pen, are 84 de voturi, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din care fac parte AUR şi eurodeputaţii premierului italian Giorgia Meloni au 78 de voturi. Renew Europe, grupul iniţiat în legislatura precedentă de susţinătorii lui Emmanuel Macron are 77 de voturi, iar Verzii/Alianţa Liberă Europeană au 53 de voturi. În PE mai există grupul Stângii, cu 46 de voturi, plus Europa Naţiunilor Suverane, cu 25 de voturi. Mai există de asemenea 21 de deputaţi independenţi şi 12 deputaţi neafiliaţi.
„LIDER CU TENDINŢĂ SPRE TOTALITARISM”
Von der Leyen trebuie să se confrunte mai întâi cu o dezbatere în Parlamentul European, luni, la Strasbourg, pe fondul nemulţumirilor faţă de stilul său de conducere autoritar, centralizat şi opac. Deputaţii liberali, socialişti şi verzi din Parlamentul European sunt nemulţumiţi de faptul că von der Leyen a redirecţionat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare, susţine Piperea.
Parlamentul European intenţionează, de altfel, să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanţă a UE, după ce a fost exclus din procesul decizional referitor la eforturile blocului de a creşte cheltuielile pentru apărare.
În mai, judecătorii UE au decis că executivul european a greşit când a respins cererea unui jurnalist de la The New York Times de a avea acces la textele trimise în plină pandemie, când administraţia Ursulei von der Leyen negocia livrările de vaccinuri către blocul comunitar. Judecătorii au constatat că refuzul a încălcat principiile bunei administrări şi transparenţei, respingând argumentele Bruxelles-ului potrivit cărora mesajele erau prea „efemere” pentru a fi considerate documente în conformitate cu normele sale de transparenţă, precum şi afirmaţiile că acestea nu au putut fi găsite.
„Este un lider cu o tendinţă evidentă spre totalitarism”, a declarat Piperea, subliniind modul în care Comisia Ursulei von der Leyen a ocolit deputaţii europeni atunci când a creat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a creşte cheltuielile pentru apărare pe continent.
„Comisia a preluat treptat competenţe de la statele membre, dar şi de la Parlamentul European însuşi. Ceea ce fac aici este să încerc să curăţ democraţia noastră şi să o consolidez în Uniunea Europeană. Tratatul prevede că toate deciziile Comisiei trebuie luate în mod transparent. Comisia încalcă statul de drept”, acuză Piperea.
DEMISIE URSULEI VON DER LEYEN PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI?
În ciuda admiraţiei exprimate pentru responsabilitatea politică a Marii Britanii, Piperea a declarat pentru The Telegraph că România nu îşi poate permite să copieze Brexit-ul şi că trebuie să reformeze UE din interior. El s-a descris ca un „militant pe baricade”. A recunoscut că „nu-i displace” notorietatea câştigată de AUR, partid fondat în 2019 şi care a devenit al doilea partid din România anul trecut, după ce s-a făcut cunoscut prin campaniile împotriva vaccinării.
Piperea consideră că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” pentru ea, fiind criticată în cadrul propriului partid pentru – printre altele – planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. „Are o majoritate, dar este o majoritate toxică pentru von der Leyen. Multe critici vin acum din propriul partid şi, în special, cu privire la această nebunie a pactului verde”, a spus Piperea. „Poate din cauza acestei ostilităţi din cadrul majorităţii sale, va fi nevoită să demisioneze până la sfârşitul anului, probabil în octombrie sau noiembrie”, a prezis el.
Astfel de afirmaţii au fost respinse cu rapiditate la Bruxelles, notează The Telegraph, care reaminteşte că după alegerile pentru Parlamentul European din 2024, Comisia Ursulei von der Leyen a fost aprobată cu o majoritate de 370 de deputaţi din 688 de voturi.
Demiterea Comisiei ar declanşa o perioadă de incertitudine, în contextul în care UE se confruntă cu un posibil război comercial cu SUA şi cu agresiunea Rusiei în Ucraina. În plus, premierul Giorgia Meloni – din grupul căreia face parte AUR – a colaborat îndeaproape cu von der Leyen în domeniul imigraţiei. Piperea a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă a fost supus presiunilor din partea propriului grup pentru a renunţa la moţiunea de cenzură, notează The Telegraph.
„MARIONETELE LUI PUTIN”
Conservatorii pro-UE sunt furioşi că vor fi obligaţi să participe la o dezbatere şi la un vot jenant.
„Este o ruşine”, a declarat Manfred Weber, liderul PPE. „Marionetele lui Putin din Parlamentul European încearcă să submineze unitatea Europei şi să doboare Comisia într-o perioadă de turbulenţe globale şi criză economică”, a declarat el pentru The Telegraph.
Jacques Santer, fostul preşedinte al Comisiei, a demisionat în 1999, în loc să se confrunte cu un vot de neîncredere care se preconiza că va avea succes, pe fondul acuzaţiilor de fraudă şi nepotism. În schimb, Jean-Claude Junker, predecesorul Ursulei von der Leyen, a supravieţuit cu uşurinţă unei moţiuni de cenzură în 2014, în urma acuzaţiilor că ar fi încheiat acorduri fiscale avantajoase cu multinaţionalele în timp ce era prim-ministru al Luxemburgului, reaminteşte The Telegraph.