Premierul Belgiei, Bart De Wever, a amânat planul UE de a oferi Ucrainei un împrumut, care ar putea ajunge la 140 de miliarde de euro, garantat din activele ruseşti îngheţate.
Liderii Uniunii Europene, reuniţi joi seara în Consiliul European, au cerut deocamdată Comisiei Europene să pregătească opţiuni juridice pentru această măsură, iar o propunere finală este aşteptată până la sfârşitul anului, transmite spotmedia.ro.
Lipsa unui acord imediat amână, aşadar, decizia până la următoarea reuniune din decembrie.
“Voința politică este clară, iar procesul va avansa”, a declarat un oficial al UE care a vorbit sub protecţia anonimatului la summit, pentru Kiev Independent.
Rămâne neclar dacă se va ajunge la un acord în timp util pentru a satisface solicitarea Ucrainei de a primi sprijin financiar în primul trimestru din 2026.
Discuțiile vin după săptămâni de dezbateri politice aprinse pe marginea modului în care împrumutul de despăgubiri ar putea deveni realitate.
Problema e Belgia
Belgia, unde se află majoritatea fondurilor îngheţate la depozitarul central de valori mobiliare Euroclear (instituție care se ocupă cu decontarea și custodia tranzacțiilor cu valori mobiliare), s-a exprimat împotriva acestei măsuri, avertizând că trei cerinţe-cheie legate de riscuri juridice trebuie îndeplinite înainte de a avansa.
“Știm că există sume enorme de bani rusești în alte țări care au păstrat mereu tăcerea în legătură cu asta. Dacă acționăm, trebuie să acționăm împreună – aceasta este solidaritatea europeană”, a spus prim-ministrul belgian Bart De Wever, la reuniunea de la Bruxelles.
De Wever a precizat că statele membre trebuie să se angajeze într-o “solidarizare completă a riscului” în cazul în care Rusia ar avea pretenții asupra activelor sale după actualul război, să ofere garanții în cazul în care banii trebuie rambursaţi și “fiecare țară care a imobilizat active să se miște sincron”.
“Dacă aceste trei cerințe, care sunt destul de rezonabile, sunt îndeplinite, atunci putem merge mai departe”, a adăugat el.
Bart De Wever, un lider naționalist flamand de dreapta, se confruntă și cu presiuni interne, după ce a avertizat că planul aduce “riscuri financiare și juridice uriașe” pentru Belgia. Oficialii europeni au spus că înțeleg preocupările sale, dar nu au reușit să găsească o soluție care să îl liniștească.
“E puțin amar pentru mine că acum suntem arătați cu degetul ca țara care nu vrea”, a declarat De Wever reporterilor. El consideră “complet nebunească” posibilitatea ca belgienii să ajungă, în viitor, să plătească eventualele pierderi, scrie Politico.
Şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a spus liderilor europeni că riscurile asociate împrumutului sunt “gestionabile”, dar nu i-a convins pe toţi.
O zi întreagă de negocieri intense s-a întrerupt, la un moment dat, fără niciun acord. Liderii UE au revenit mai târziu în cursul serii, după ce consilierii lor au lucrat la o formulă de compromis.
Premierul belgian a permis ca declaraţia finală a summit-ului să menţioneze că nu se va opune ca în următoarele săptămâni Comisia să continue explorarea ideii de confiscare a activelor ruseşti.
Textul de compromis adoptat invită Comisia Europeană să prezinte “opţiuni” la următorul summit al UE din decembrie.
Diplomaţii europeni se aşteaptă ca executivul comunitar să lucreze îndeaproape cu statele sceptice pentru a ajunge la o formulă acceptabilă pentru toţi.
Nu e, însă, deloc rezultatul la care visa Ucraina.
Dezbateri despre destinația sumelor
Un alt punct sensibil este modul în care Ucraina va putea folosi banii: dacă fondurile vor fi dedicate strict achizițiilor de echipamente europene sau vor putea fi folosite liber pentru nevoile militare şi financiare ale Kievului.
Franţa se numără printre ţările care cer ca banii să fie folosiţi în principal pentru achiziția de arme europene, în timp ce alte state susţin că acestea ar trebui să acopere nevoile de pe câmpul de luptă, la discreţia Ucrainei.
Într-un gest interpretat ca un semnal către Franţa, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina ar folosi “o parte semnificativă” din potențialele fonduri garantate de activele ruse înghețate pentru a “cumpăra arme europene”. Zelenski a adăugat însă că Europa nu are neapărat tot ce îi trebuie Ucrainei: “Trebuie să recunoaștem că Statele Unite au (referire la rachetele interceptoare Patriot – n.red.).”
Nevoile pe termen lung ale Ucrainei includ consolidarea industriei sale militare interne. “Trebuie să folosim orice fel de bani ruși pentru producția ucraineană, este mai ieftin și mai rapid: rază lungă, drone, război electronic și rachete — le avem pe toate”, a spus Zelenski reporterilor, pledând pentru utilizarea fondurilor pentru a construi capacități locale.
Ce urmează
Planul privind activele ruseşti “nu a fost îngropat”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron jurnaliştilor. “Am reușit să discutăm detaliile tehnice.” El a adăugat că nu au existat alte opţiuni de finanţare pe masă pentru sprijinul acordat Ucrainei.
Comisia Europeană urmează să prezinte opţiuni juridice şi tehnice care să răspundă îngrijorărilor legate de riscuri, garanţii şi coordonarea între statele care au îngheţat active ruseşti.
Dacă textul propus va convinge toate părţile, decizia finală ar putea fi luată la summit-ul UE din decembrie.
Până atunci, negocierile diplomatice rămân intense.