Comisia de la Veneția consideră că Republica Moldova poate impune restricții partidelor considerate succesoare ale formațiunilor declarate neconstituționale, inclusiv dizolvarea acestora. Totuși, o astfel de măsură trebuie aplicată doar în circumstanțe grave și ca ultimă soluție, iar legislația trebuie să prevadă și sancțiuni mai puțin restrictive pentru a respecta standardele europene privind libertatea de asociere și drepturile electorale.
Comisia de la Veneția a publicat un amicus curiae solicitat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind prevederile legale referitoare la partidele succesoare ale formațiunilor politice declarate neconstituționale și la măsurile care pot fi aplicate împotriva acestora.
Documentul analizează modificările aduse în 2025 Legii privind partidele politice, adoptate în contextul preocupărilor autorităților legate de corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și interferențele externe în procesele electorale.
Potrivit Comisiei de la Veneția, criteriile introduse în legislația moldovenească pentru identificarea unui „partid succesor” sunt, în principiu, obiective și compatibile cu standardele europene. Printre elementele care pot indica continuitatea se numără componența conducerii, ideologia, structura organizațională, resursele financiare sau activitatea politică similară cu cea a partidului declarat neconstituțional.
Totuși, experții subliniază că aceste criterii trebuie aplicate în mod holistic și contextual, iar deciziile autorităților trebuie să fie bine argumentate juridic pentru a evita aplicarea arbitrară.
În ceea ce privește sancțiunile, Comisia de la Veneția arată că dizolvarea unui partid succesor poate fi justificată, în special dacă acesta continuă activități antidemocratice sau reprezintă un instrument pentru finanțări ilegale, influențe externe sau manipularea proceselor electorale.
În același timp, raportul avertizează că dizolvarea nu trebuie să fie sancțiunea automată sau unica măsură prevăzută de lege. Potrivit standardelor europene, autoritățile trebuie să aibă la dispoziție și măsuri mai puțin restrictive, precum avertismente sau limitări temporare ale activității, iar dizolvarea ar trebui aplicată doar ca „ultima soluție”.
Comisia analizează și prevederile privind limitarea activității partidelor ca măsură preventivă, inclusiv în timpul proceselor judiciare. Experții consideră că astfel de măsuri pot fi compatibile cu standardele internaționale, dar doar dacă sunt aplicate în situații excepționale, atunci când există un pericol real și iminent pentru ordinea democratică.
În opinia Comisiei, utilizarea excesivă a acestor măsuri ar putea afecta nu doar partidele vizate, ci și dreptul cetățenilor de a alege și de a candida, limitând pluralismul politic.
În ceea ce privește procedurile, legislația moldovenească prevede anumite garanții, precum posibilitatea de a contesta deciziile în instanță și termene scurte de examinare. Totuși, experții recomandă clarificarea unor aspecte, inclusiv standardul de probă necesar pentru a demonstra continuitatea dintre două partide și modul în care sunt aplicate căile de atac.
În concluzie, Comisia de la Veneția afirmă că Republica Moldova are dreptul să prevină reconstituirea partidelor declarate neconstituționale, însă măsurile adoptate trebuie să respecte principiile proporționalității, statului de drept și pluralismului politic.