Povestea vinului dobrogean care a coborât spre Dunăre și mare
O cramă construită ca destinație
De la început, proiectul a avut o dublă miză: vin și turism. „Ne-am dorit ca această cramă să fie și obiectiv turistic”, explică Zoe Ghiuri, cofondatoare, Crama Rasova.
De aceea, amplasarea a contat enorm. Crama se află aproape de Autostrada Soarelui, într-un punct accesibil pentru cei care vin din București, Constanța sau de pe litoral, dar suficient de retras încât să păstreze sentimentul unei destinații.
Arhitectură albă în peisajul Dobrogei
Clădirea Cramei Rasova a fost realizată împreună cu biroul de arhitectură Igloo și cu arhitectul Bruno Andreșoiu. Ideea nu a fost aceea de a ridica o construcție spectaculoasă prin contrast, ci de a integra crama în peisajul dobrogean. Volumele albe, dispuse pe mai multe niveluri, urmăresc terenul și creează senzația unei arhitecturi care aparține locului.
Dincolo de estetică, arhitectura are o funcție foarte clară. Crama a fost proiectată cu circuite separate: unul pentru struguri și producție, altul pentru turiști. Astfel, vizitatorii pot descoperi procesul de vinificare fără să îl perturbe. Spațiile sunt gândite ca parte a unei experiențe, nu doar ca zone tehnice.
Sala mare de producție este unul dintre cele mai spectaculoase puncte ale turului. Tavanul gofrat distribuie greutatea către pereți și elimină nevoia stâlpilor interiori, lăsând spațiul deschis, curat, aproape cinematografic. „Turistul are impulsul de a face poze imediat”, spune unul dintre reprezentanții cramei. Iar întrebarea vine aproape inevitabil: „Putem să facem poze?” La Rasova, răspunsul este parte din experiență: da, chiar este încurajat.
Vinul ca experiență, nu doar ca produs
Rasova face parte din generația de crame românești care au înțeles că vinul contemporan nu se mai vinde doar prin soi, an de recoltă și etichetă. Se vinde prin poveste, prin loc, prin atmosferă și prin amintirea pe care o lasă vizitatorului.
Tururile, degustările, mesele cu preparate locale, evenimentele private, pachetele corporate și petrecerile sunt parte din strategia cramei. Pentru grupurile organizate se poate intermedia transport din București sau Constanța, iar experiența este construită complet, de la vizită până la masă și vinuri.
„Avem foarte multe grupuri corporate, petreceri, mese tip bufet, preparate locale și vinurile noastre”, explică Zoe Ghiuri.
Investiții mari într-un proiect construit pe termen lung
În spatele imaginii luminoase a cramei se află o investiție consistentă și un proiect antreprenorial gândit în etape. Prima dezvoltare majoră a fost realizată în jurul anului 2014, cu o valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Între timp, costurile din domeniul construcțiilor și al echipamentelor au crescut considerabil. „Astăzi, ca să faci aceeași cramă și aceleași echipamente, ar trebui cel puțin dublu”, spune Zoe Ghiuri.
După investiția inițială au urmat completări pe partea de turism, echipamente și infrastructură, iar recent crama a închis un nou proiect de aproximativ 4 milioane de euro. Acesta a inclus extinderi de capacitate, spații noi, depozitare cu temperatură controlată și investiții în zona agricolă.
Via, între extindere și riscurile agriculturii
Suprafața lucrată de Crama Rasova a crescut constant. După plantările inițiale, echipa a continuat să extindă via, iar prin plantări noi și arendarea unor terenuri din vecinătate s-a ajuns la aproximativ 130 de hectare lucrate.
Dar vinul începe întotdeauna cu riscul. Dobrogea este spectaculoasă, dar nu este o regiune ușoară. Seceta, lipsa irigațiilor, înghețurile târzii și diferențele mari de temperatură pot afecta puternic producția. În unii ani, pierderile pot fi importante, iar parcele întregi pot da randamente foarte mici.
„La îngheț ne-au murit lăstarii cu tot cu ciorchine, iar alții nu mai ies”, povestește Zoe Ghiuri. A fost un moment dificil, mai ales pentru o cramă care investește masiv în vie și care are nevoie de continuitate în producție. Proiectele de irigații au devenit astfel esențiale pentru viitorul plantațiilor.
Terroir dobrogean: soare, Dunăre, vânt și mare
Identitatea vinurilor Rasova vine dintr-un amestec de factori naturali foarte puternici. Zona Murfatlarului de vest beneficiază de mult soare, peste 2.100 de ore de insolație anuală. Această lumină intensă ajută strugurii să acumuleze zahăr și să ajungă la maturitate.
Dar soarele nu lucrează singur. Dunărea are un rol esențial în echilibrul locului. Ziua, via primește căldură; noaptea, apa aduce ceață și răcire bruscă. „Avem mult soare, ceea ce înseamnă că strugurii acumulează zahăr. Dar avem mare noroc cu prezența Dunării”, explică Valentin Ceafalău, brand ambasador al cramei, dar și membru în juriul multor concursuri internaționale de vin.
Diferențele de temperatură dintre zi și noapte ajută vinurile să păstreze prospețime și aciditate. În timpul evenimentelor de început de septembrie, acest fenomen se simte direct. „La ora 11 sau 12 noaptea, temperatura poate să scadă până la jumătate. De la 25-29 de grade ajungem la 10-15 grade, iar oamenii încep să caute pături și șaluri”, spune Ceafalău.
Salinitatea vinurilor și vântul dobrogean
Solurile nisipoase și aluvionare din apropierea Dunării contribuie la mineralitatea vinurilor. Acea senzație ușor sărată, specifică multor vinuri de aici, este una dintre trăsăturile pe care echipa Rasova le pune în valoare în degustări.
„Când degustăm, o să vă rog să vă dați cu limba peste gingii și să vedeți cât de sărate sunt vinurile”, spune Valentin Ceafalău. Nu este vorba despre sare în sens propriu, ci despre o senzație de mineralitate și prospețime care vine din sol, climă și stilul de vinificare.
Vântul este un alt element important. Dobrogea este cunoscută pentru culoarul ei eolian, iar în jurul cramei se văd numeroase turbine. Pentru vie, vântul are un rol benefic: reduce umiditatea, aerisește plantațiile și limitează apariția mucegaiului. Marea Neagră, deși nu este imediat lângă cramă, îmblânzește iernile și verile, contribuind la un climat mai echilibrat decât în zonele strict continentale.
Momentul culesului, decizia esențială
La Rasova, recoltarea nu începe după o dată fixă din calendar, ci după analiza bobului. Din fiecare parcelă se iau eșantioane, strugurii sunt zdrobiți, iar mustul este analizat pentru zahăr, aciditate și pH. Abia apoi se decide când se culege.
„Fiecare 16,8 grame de zahăr înseamnă aproximativ un grad alcoolic”, explică Zoe Ghiuri. „În funcție de stilul vinului, recoltăm la mai puțin zahăr sau la mai mult. Pe măsură ce se acumulează zahărul, scade aciditatea. Noi vrem să prindem momentul acela de echilibru între zahăr și aciditate. Asta este arta în a face vin.”
Pentru vinurile albe și roze se caută prospețime, aromă și aciditate. Pentru roșii, obiectivul este altul: coacere mai avansată, alcool mai ridicat și maturitate fenolică. „La vinurile roșii vrei mai multă coacere, mai mult alcool, mai multă maturitate fenolică”, spune Zoe Ghiuri.
Stilul Rasova: vinuri proaspete, fructate, moderne
Toate aceste condiții naturale duc spre un stil bine conturat. Vinurile Rasova sunt, în general, fructate, proaspete, cu acidități medii spre bune și cu o anumită senzație salină. Nu sunt vinuri greoaie, construite doar pe alcool și extracție, ci vinuri care caută energie, expresivitate și accesibilitate.
„Toate aceste condiții de terroir ne duc spre vinuri mai fructate, cu acidități medii și cu o prospețime care ne reprezintă”, spune Valentin Ceafalău. El compară anumite trăsături ale zonei cu Provence, nu pentru a suprapune artificial Dobrogea peste sudul Franței, ci pentru a sugera o familie comună de senzații: soare, vânt, mare, vinuri luminoase și gastronomice.
La Plage, gama care deschide portofoliul
Portofoliul Rasova este construit ca o piramidă, iar la bază se află La Plage, gama care face cunoștință consumatorilor cu stilul cramei. Este entry-level-ul Rasova, o gamă relaxată, accesibilă, gândită pentru public larg, pentru vară, litoral, terase și momente lejere.
Numele nu este întâmplător. Familia Ghiuri are o legătură puternică cu litoralul și cu distribuția de vinuri și băuturi în zona de coastă, iar aproape toate brandurile Rasova au o legătură cu marea. „Marea este locul nostru în care ne descărcăm energia”, spune Valentin Ceafalău.
Primele etichete La Plage formau un triptic, o imagine a plajei văzute de sus. Ulterior, gama a trecut printr-un upgrade vizual, cu etichete mai dinamice, mai actuale, adaptate publicului tânăr și stilului direct al vinurilor.
Riviera, vinul ca vacanță
Riviera continuă aceeași legătură cu marea, dar într-un registru mai ludic și mai vizual. Gama include vinuri albe și roze demidulci, cu etichete inspirate de costume de baie, umbreluțe de soare și atmosfera litoralului.
„Am ales modele de costume de baie din epoci diferite”, explică Valentin Ceafalău. „Avem referințe la anii ’60, la costumele Polka Dot, la umbreluțe de soare văzute de sus. Totul este un joc de culoare, zoom-in, zoom-out și atmosferă.”
Sur Mer, coloana vertebrală a cramei
Sur Mer este una dintre gamele centrale ale portofoliului Rasova. Numele vine din franceză și înseamnă „pe mare”, dar trimite și la localitățile de pe Riviera franceză, unde multe nume se termină cu această formulă. Pentru Rasova, Sur Mer a devenit un reper de stil.
Lansarea gamei a avut loc într-un moment dificil, în plină pandemie. Crama comandase ambalaje, sticle și etichete, dar piața era blocată. Distribuitorii nu mai funcționau normal, iar multe afaceri erau închise. În loc să oprească proiectul, echipa a adaptat rapid strategia.
Vinurile au fost trimise partenerilor din țară, iar degustările au fost mutate online. „Făceam luni și joi degustări online”, își amintește Zoe Ghiuri. Tururile cramei au fost și ele transformate în experiențe virtuale. Când restricțiile s-au relaxat, Sur Mer era deja cunoscută de publicul relevant.
Soiurile românești și gama Imperfect
În zona premium, Crama Rasova a construit game care nu vorbesc doar despre gust, ci și despre idei. Imperfect este dedicată soiurilor românești și se inspiră din poezia lui Nichita Stănescu, mai exact din „Lecția despre cub”, din volumul „Opere imperfecte”.
Numele sugerează o frumusețe care nu caută perfecțiunea sterilă, ci expresia vie, cu asperități și personalitate. În această gamă apar vinuri care pun în valoare soiurile românești, inclusiv Feteasca Neagră, într-o interpretare serioasă, dar modernă.
Pentru Rasova, soiurile autohtone nu sunt doar un element de portofoliu, ci o cale de a construi identitate. Într-o piață în care Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sau Merlot pot veni de oriunde, soiurile românești și dobrogene oferă diferențiere reală.
Mamaia și Columna, soiuri cu rădăcini dobrogene
Un loc aparte îl ocupă soiurile create în Dobrogea, precum Mamaia și Columna. Soiul Mamaia este prezentat de Valentin Ceafalău ca fiind specific zonei Murfatlarului, obținut la stațiunea de cercetare în 1991. Are o genealogie neobișnuită, cu Merlot, Băbească Neagră și Muscat Ottonel.
Această combinație explică parfumul aparte al soiului. „Este un soi roșu care are caracteristici de Muscat Ottonel, adică este parfumat”, spune Ceafalău. Pentru o cramă care vrea să lege vinul de loc, asemenea soiuri sunt valoroase. Ele spun o poveste pe care vinurile internaționale nu o pot spune singure.
Aripi, Nud, Tortuga și Dulce Nebunie
Pe măsură ce urci în portofoliul Rasova, vinurile devin mai elaborate. Aripi este zona vinurilor cu ambiție mai mare, cu baric, selecție atentă și maturare. Nud mizează pe expresie directă, pe un stil modern, în timp ce Tortuga trimite la broasca țestoasă dobrogeană și la ideea de răbdare, belșug și loc.
Dulce Nebunie este una dintre cele mai expresive game prin concept. Vinurile dulci sunt obținute din struguri supracopți, recoltați târziu, când zahărul s-a concentrat natural în vie. „Ajungem la 70 de grame de zahăr”, explică Valentin Ceafalău.
Ediția 2019 a început, odată cu trecerea timpului, să dezvolte arome complexe: busuioc, gem de gutui, fruct confiat. Sunt arome care apar doar atunci când vinul dulce are structură și răbdare să evolueze.
Etichetele ca formă de storytelling la Crama Rasova
La Rasova, etichetele nu sunt simple ambalaje. Fiecare gamă are propriul univers vizual, iar unele etichete se schimbă de la o recoltă la alta. Dulce Nebunie, de exemplu, pornește de la ideea de pasiune dusă până la colecție.
Prima etichetă a fost inspirată de dulcea nebunie a unui colecționar de mașinuțe. O altă ediție a făcut trimitere la o colecție de obiecte care au în comun floarea de porțelan. Astfel, vinul este legat de alte forme de fascinație, răbdare și atașament. Este o strategie de brand care transformă sticla într-un obiect cu poveste.
Evenimentele AER și noul public al vinului
Rasova a înțeles că publicul nou de vin are nevoie de contexte mai vii. Degustarea clasică rămâne importantă, dar nu mai este singura poartă de intrare în lumea vinului. Pentru mulți consumatori tineri, primul contact cu o cramă poate fi o petrecere, un concert, o cină sau un eveniment de vară.
AER a devenit una dintre cele mai cunoscute extensii ale brandului Rasova. Evenimentele organizate la cramă aduc muzică, vin, gastronomie și atmosferă de festival într-un cadru natural spectaculos. Nu este doar o petrecere la cramă, ci un mod de a transforma cultura vinului într-o experiență relaxată, accesibilă și memorabilă.
O cramă între agricultură, turism și lifestyle. Schimbările din lumea vinului în acest deceniu
Crama Rasova exprimă foarte bine schimbarea vinului românesc din ultimul deceniu. Nu se sprijină pe nostalgia unei istorii vechi și nici nu încearcă să pară o cramă de secol XIX. Își asumă arhitectura contemporană, brandingul curajos, turismul, evenimentele și vinurile directe, expresive, gândite pentru un public larg.
În același timp, în spatele imaginii relaxate există o parte foarte serioasă: agricultură, investiții, riscuri climatice, tehnologie, vinificare atentă și nevoia de a construi an după an un portofoliu coerent. Rasova nu este doar o poveste frumoasă de marketing, ci un proiect în care fiecare sticlă depinde de decizii luate în vie, în cramă și în piață.
The post Crama de pe Autostrada Soarelui care a dus vinul dobrogean spre turism, evenimente și investiții de milioane de euro first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO