Jerusalem Post: România, în fața unui „tsunami” de antisemitism. Cazul Șoșoacă, și campaniile împotriva lui Vexler

O amplă analiză publicată de presa israeliană plasează România în centrul unei dezbateri sensibile privind creșterea antisemitismului. Diana Șoșoacă, Silviu Vexler, Partidul AUR și președintele Nicușor Dan sunt menționați într-un tablou tensionat despre radicalizare și discurs public.

Publicația israeliană The Jerusalem Post susține, într-o analiză amplă dedicată României, că manifestările antisemite au devenit tot mai vizibile în spațiul public, pe fondul ascensiunii discursurilor radicale și al tensiunilor politice din ultimii ani.

Articolul, publicat pe 21 mai 2026, arată că România dispune de unele dintre cele mai stricte legi europene împotriva antisemitismului și a negării Holocaustului, însă aplicarea acestora ar fi fost, potrivit sursei citate, mult timp inconstantă.

Țintele evreiești ale campaniilor antisemite ale lui Sosoaca

Analiza pornește de la situația europarlamentarului Diana Șoșoacă, după ce Parlamentul European i-a ridicat imunitatea în urma unei solicitări formulate de procurorii români.

Potrivit publicației israeliene, aceasta ar putea fi cercetată pentru acuzații care includ promovarea antisemitismului, negarea Holocaustului, glorificarea unor persoane asociate crimelor de război și susținerea unor ideologii fasciste, legionare sau xenofobe.

„Sosoaca, o avocată care în august anul trecut a primit Ordinul de Onoare al Statului Palestina (cea mai înaltă distincție civilă acordată de Statul Palestina) pentru sprijinul acordat cauzei palestiniene, ar putea fi judecată acum în România pentru, printre alte infracțiuni, promovarea antisemitismului, negarea Holocaustului, glorificarea publică a persoanelor implicate în genocid și crime de război, precum și promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Sosoaca nu ascunde ura sa viscerală față de evrei. Ea răspândește în mod regulat retorică antisemită în dezbaterile parlamentare și pe rețelele de socializare

Ea a afirmat în mod fals că „iudeo-bolșevicii” și „khazarii” au exterminat 800.000 de români sub regimul comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce românii „salvaseră” 400.000 de evrei în timpul Holocaustului. „Am devenit sclavi în propria noastră țară?”, a strigat ea.”, se arată în articolul The Jerusalem Post.

Publicația israeliană amintește și traseul politic al acesteia, de la alegerea în Parlament pe listele AUR până la activitatea din Parlamentul European în cadrul S.O.S. România. Sunt invocate și episoade controversate petrecute în Parlamentul României, unde aceasta a lansat acuzații grave antisemite.

„În noiembrie 2024, în timpul primei campanii electorale prezidențiale, ea a participat la o ceremonie comemorativă dedicată lui Corneliu Codreanu, fondatorul și primul lider al Gărzii de Fier, mișcare fascistă și antisemită, cunoscută și sub numele de Mișcarea Legionară. Membrii Gărzii de Fier au masacrat mii de evrei în timpul pogromurilor de la Iași și București din 1941, desfășurate în colaborare cu forțele loiale dictatorului român Ion Antonescu și Germaniei naziste. În timpul comemorării, unii participanți au ridicat brațul în salutul hitlerist”, se mai arată în articolul JP.

Un spațiu important din articol este rezervat deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, prezentat drept una dintre principalele ținte ale campaniilor antisemite.

„Dosarul Șoșoacă este important, dar testul real va fi modul în care autoritățile vor gestiona cazurile cotidiene de antisemitism și negare a Holocaustului”, a declarat Silviu Vexler, potrivit publicației israeliene.

Analiza amintește și de campania „Stop Vexler”, lansată de partidul Acțiunea Conservatoare, formațiune fondată de foști membri AUR.

„Una dintre țintele principale ale campaniilor de incitare antisemită ale Sosoacei este Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) și reprezentantul micii comunități evreiești din România – care numără aproximativ 2.500 de membri, fără a include israelienii care locuiesc în țară – în Camera Deputaților (camera inferioară a Parlamentului).

Într-una dintre tiradele sale, ea a fost pe punctul de a-l acuza direct de trădare din cauza legislației pe care a propus-o, interzicând glorificarea celor implicați în Holocaustul din România, în care au fost uciși între 280.000 și 380.000 de evrei, în principal în lagărele din Transnistria”, se mai arată în articol.

În ciuda acestor atacuri virulente, Vexler nu consideră cazul Sosoacă drept testul decisiv pentru sistemul juridic al României. Vexler se află acum în centrul unei campanii de ură numită Stop Vexler, condusă de noul partid de extremă dreapta Acțiunea Conservatoare, fondat de foști membri ai AUR.

„Aceștia au organizat petiții, demonstrații, campanii de graffiti și mitinguri de masă împotriva „trădătorului Vexler”, acuzându-l că încearcă să șteargă identitatea națională și culturală românească prin ceea ce oponenții numesc „Legea Vexler”.

„Spre sfârșitul anului 2024, fostul procuror general și biroul său au dispus o revizuire oficială a tuturor cazurilor de antisemitism și legate de Holocaust din România din ultimele trei decenii”, explică Vexler. „Obiectivul era de a analiza de ce nu au existat urmăriri penale încununate de succes. Legislația eșua în combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului.”

El indică un exemplu notoriu: „Un bărbat a fost judecat pentru publicarea unei cărți intitulată Holocaustul: Mașina diabolică de făcut bani a evreilor. România are o lege împotriva negării Holocaustului de 20 de ani. În timpul procesului, însă, acesta a folosit o șmecherie foarte ingenioasă. A spus că nu nega Holocaustul în sine, ci doar faptul că ar fi avut loc în România, și a scăpat nepedepsit.”

O altă lacună însemna că promovarea lui Adolf Hitler era, din punct de vedere tehnic, legală în România, deoarece legislația inițială interzicea doar glorificarea criminalilor de război condamnați. Hitler însuși nu a fost niciodată condamnat, la fel ca și câțiva dintre principalii responsabili ai Holocaustului din România, care au murit înainte de sfârșitul războiului”, se mai arată în articolul publicației israeliene.

Creșterea extremismului a accentuat valul antisemit în România

În material este citată și profesoara Felicia Waldman, coordonatoarea Centrului de Studii Ebraice de la Universitatea din București, care susține că actualul val de antisemitism nu a fost generat de conflictul din Orientul Mijlociu, ci de climatul politic intern.

Ea afirmă că utilizarea unor simboluri și figuri istorice asociate extremei drepte a făcut ca astfel de mesaje să devină mai vizibile și mai ușor acceptate în spațiul public.

„Ciudat, valul antisemit din România nu a început cu 7 octombrie și cu evenimentele internaționale care au urmat”, spune Waldman. „A început cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024. Un candidat de extremă dreapta folosea retorica și figuri istorice din cel de-al Doilea Război Mondial. Asta a creat un impuls, și brusc toată lumea a început să folosească această retorică, mai ales cei care au fost întotdeauna antisemiti, dar care înainte se abțineau din cauza legilor existente.

„Prima lege împotriva antisemitismului a fost adoptată încă din 1996 și a fost actualizată de mai multe ori de atunci”, continuă ea. „Ca urmare, oamenii se temeau să-și exprime opiniile în mod deschis și o făceau în principal în mod anonim online. Dar odată ce aceste idei au devenit parte a discursului politic mainstream în timpul alegerilor prezidențiale, oamenii au început să vorbească liber și deschis. A devenit ceva normal. Oamenii sunt acum deschis antisemiti.”

„Nu ducem lipsă de antisemiti, dar antisemitii nu sunt majoritari”, spune ea. „Totuși, deoarece sunt o minoritate atât de vocală, există riscul ca mai mulți oameni să se alăture mișcării, deoarece acum consideră că este acceptabil. Timp de 30 de ani, autoritățile nu au făcut nimic pentru a aplica legile. Abia în octombrie 2024 au început să realizeze cât de gravă devenise situația.

Ea observă că retorica anti-Israel rămâne mai puțin dominantă în rândul românilor obișnuiți și este mai frecventă în rândul intelectualilor. „Discursul anti-Israel este mai răspândit în cercurile intelectuale. Alții încă se agață de vechile tropi antisemite. Dar pozițiile anti-Israel importate din Occident devin la modă”, spune Waldman.

Tot în articol apare și Marco Maximilian Katz, fondatorul Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, care vorbește despre o creștere a demonstrațiilor pro-palestiniene după atacurile din 7 octombrie și despre posibilitatea ca unele dintre acestea să fi devenit, în opinia sa, un spațiu de manifestare a discursurilor antisemite.

„Vor să fie europeni, așa că se comportă în consecință”, spune Katz. „Numărul demonstrațiilor și al participanților continuă să crească. Aceștia sunt aproape în totalitate români care știu foarte puțin despre Israel sau Palestina, dar care folosesc demonstrațiile ca pe o modalitate legitimă de a-și exprima antisemitismul.”

Katz spune că autoritățile au interzis sloganuri precum „De la râu până la mare”, dar mulți oameni consideră acum astfel de restricții ca fiind cenzură și un atac la adresa libertății de exprimare, la fel ca legile împotriva antisemitismului și a negării Holocaustului. „Există, de asemenea, sprijin pentru Iran, care derivă din anti-israelismul profund legat de antisemitism și de vechiul prejudiciu conform căruia evreii controlează totul la nivel mondial.

„În ultimii ani, am asistat la un tsunami de antisemitism care continuă să crească”, spune Katz. „Autoritățile recunosc că există o problemă, dar se prefac că o controlează. România se prezintă pe plan internațional ca un lider în comemorarea Holocaustului. Dar păstrarea vie a memoriei Holocaustului nu este același lucru cu combaterea antisemitismului.”

„Europa știe din propria sa istorie unde poate duce această cale. Când antisemitismul devine din nou la modă în societate, tolerat sau util din punct de vedere politic, el amenință nu doar comunitățile evreiești, ci chiar fundamentele societății democratice. România se află astăzi la o răscruce critică, iar aplicarea consecventă a legilor sale împotriva antisemitismului și a negării Holocaustului va fi un test important pentru a vedea dacă a învățat cu adevărat lecțiile trecutului său.”

Analiza aduce în discuție și poziția președintelui Nicușor Dan privind legislația susținută de Silviu Vexler.

„În mod surprinzător, unul dintre cei mai puternici oponenți ai reformelor lui Vexler privind legile antisemite a fost actualul președinte al României, Nicușor Dan, care fusese ales în mare parte pentru a împiedica extrema dreaptă să preia puterea.

„Președintele a refuzat să semneze legea și a contestat-o”, spune Vexler. „Curtea Constituțională a respins în unanimitate toate contestațiile și a hotărât că legea nu era doar clară, ci și necesară și aplicabilă. Încă nu înțeleg de ce președintele a ales să se opună, dar acțiunile sale au avut un impact foarte negativ.”

Waldman consideră că calculele politice ale lui Dan ar putea explica poziția sa.

El provine dintr-o regiune cu o puternică tradiție legionară și antisemită”, spune ea. „Este clar că aceasta i-a influențat background-ul cultural. În același timp, deoarece este vulnerabil din punct de vedere politic și a devenit președinte doar pentru că alegătorii se temeau mai mult de extrema dreaptă, s-ar putea să simtă că nu-și poate permite să-i alieneze pe alegătorii extremiști care ar putea ulterior să se întoarcă împotriva lui.””, scrie JP.

The Jerusalem Post descrie România ca aflându-se într-un moment sensibil, în care aplicarea consecventă a legislației și modul de răspuns al instituțiilor ar putea deveni un test major pentru societatea românească.

Vexler avertizează că ceea ce s-a întâmplat recent în România a distrus peste 30 de ani de eforturi depuse de guverne și comunitățile evreiești pentru a păstra și consolida viața evreiască aici. „Trebuie să le acordăm credit și agențiilor de securitate, care au făcut o muncă excepțională în prevenirea atacurilor fizice împotriva comunităților evreiești. Viața evreiască în România continuă încă.

„Situația noastră politică actuală seamănă cu ultimele zile ale Republicii de la Weimar”, adaugă el. „Dacă România va fi în cele din urmă guvernată de AUR, va fi dezastruos pentru întreaga societate și, firește, și pentru comunitatea evreiască.”

Antisemitismul din România de astăzi, spune Saim, este vizibil în demonstrațiile de extremă dreapta, în mișcările politice extremiste și în retorica ostilă din anumite părți ale mass-media”, mai scrie JP.

Recomandarea autorului

The post Jerusalem Post: România, în fața unui „tsunami” de antisemitism. Cazul Șoșoacă, și campaniile împotriva lui Vexler first appeared on Nexta.ro.