UE ia în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre: Moldova, printre țările vizate

UE ar putea refuza viitoarelor state membre dreptul de veto pentru o perioadă de câţiva ani, în încercarea de a face extinderea mai acceptabilă din punct de vedere politic, în contextul în care blocul face eforturi pentru a admite noi ţări înainte de sfârşitul deceniului, relatează corespondentul din Bruxelles al cotidianului „The Guardian”.

Conform planurilor luate în considerare de Comisia Europeană, viitoarele state membre – precum Moldova şi ţările din Balcanii de Vest – nu ar avea, la aderarea la UE, dreptul automat de a-şi exercita dreptul de veto asupra deciziilor de politică externă sau asupra altor chestiuni convenite în unanimitate, cum ar fi fiscalitatea.

Ideea este deosebit de relevantă pentru Muntenegru, liderul dintre cele nouă ţări candidate oficiale la aderarea la UE. Fosta republică iugoslavă, cu o populaţie de 624.000 de locuitori, se află în cursa pentru a deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare a Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, un semn că negocierile care durează de 14 ani intră în etapele finale.

În acest context, oficialii UE iau în considerare măsuri de protecţie pentru noii membri, pentru a preveni blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse din UE. Ideea a apărut după o experienţă dureroasă cu Ungaria, al cărei guvern pro-rus anterior, condus de Viktor Orbán, a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, în special un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

O interdicţie limitată în timp a dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar servi drept model pentru alte ţări aflate în aşteptare.

Măsura de protecţie este considerată a fi la limita legalităţii şi ar putea fi introdusă doar pentru o perioadă temporară, pentru a evita crearea unor membri de rangul doi în UE.

„MEMBRU ASOCIAT”

Într-o altă evoluţie, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a scris săptămâna trecută liderilor UE, solicitând „soluţii inovatoare” pentru a accelera aderarea la UE a ţărilor din Balcanii de Vest. Într-o scrisoare în care descria extinderea UE ca o „necesitate geopolitică”, Merz a solicitat, de asemenea, „statutul de membru asociat pentru Ucraina” ca un „pas decisiv pe calea către statutul de membru cu drepturi depline”.

Statutul de membru asociat pentru Ucraina ar însemna participarea la reuniunile UE şi reprezentarea în instituţiile blocului fără drept de vot. Propunerea Germaniei, a scris Merz, „reflectă situaţia particulară a Ucrainei, o ţară aflată în război” şi ar „facilita negocierile de pace în curs”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins însă această idee: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet – deplin şi egal”, a scris el pe reţelele sociale după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.

Extinderea UE aproape că se oprise complet până când invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, a conferit o nouă urgenţă negocierilor de aderare cu vecinii din est. Comisia a declarat anul trecut că ar putea admite noi membri până în 2030, identificând Muntenegru şi Albania ca favoriţi, lăudând în acelaşi timp progresul rapid al Moldovei şi sugerând că aderarea la UE ar putea fi o garanţie de securitate pentru Ucraina.

O amânare a drepturilor de veto este una dintre mai multe măsuri de siguranţă discutate pentru a face extinderea UE mai uşor de acceptat.

PROBLEME ÎN FRANŢA

Statele membre actuale ale UE trebuie să fie de acord în unanimitate cu privire la admiterea de noi ţări. Oficialii sunt deosebit de preocupaţi de ratificarea în Franţa, unde vor avea loc alegeri prezidenţiale în 2027 şi unde scepticismul faţă de extinderea UE este în creştere – un sondaj Eurobarometru recent a arătat că doar 43% dintre respondenţii francezi erau în favoarea extinderii UE, în timp ce 48% se opuneau.

Surse din UE susţin că este nevoie de o gândire creativă pentru a face posibilă extinderea, în special în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia şi China încearcă să-şi extindă influenţa.

Un diplomat al UE a declarat că amânarea drepturilor de veto este una dintre „soluţiile constructive” luate în considerare ca parte a unui proces de „gândire creativă” privind extinderea UE. Un al doilea diplomat a spus: „Există o dezbatere privind modul în care se poate asigura că o extindere mai amplă ar fi benefică atât pentru ţările candidate, cât şi pentru UE însăşi. Ideile referitoare la reformele interne şi la diferite aspecte ale tratatelor de aderare fac toate parte din acest proces”.

Germania a condus eforturile de reformă internă a UE, cum ar fi eliminarea dreptului de veto în politica externă, temându-se că o uniune nereformată de peste 35 de ţări ar fi o reţetă sigură pentru blocaj. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat la începutul acestei luni că „o uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate pur şi simplu să continue să funcţioneze conform aceleiaşi abordări care a fost concepută pentru un grup mult mai mic”.

Însă executivul UE se teme că aşteptarea unui consens privind reformele UE, care ar putea necesita modificarea tratatelor, ar putea pune extinderea în plan secund.

UCRAINA, UN CAZ APARTE

Dintre ţările candidate, Ucraina este considerată un caz aparte din cauza dimensiunii sale, a războiului cu Rusia şi a costurilor uriaşe de reconstrucţie. Costul total al reconstrucţiei Ucrainei a fost estimat la 588 de miliarde de dolari la 21 decembrie 2025, de trei ori mai mare decât economia sa.

Oficialii UE consideră că Ucraina este pe cale să-şi finalizeze din punct de vedere tehnic procesul de aderare în patru ani, dar văd data de aderare ca o chestiune politică legată de un acord de pace.

Engjellushe Morina, cercetător principal la Consiliul European pentru Relaţii Externe, a declarat că o suspendare temporară a dreptului de veto nu este „atât de drastică” şi ar fi folosită de politicieni pentru a promova extinderea. „Nu m-ar surprinde să vedem ceva de genul acesta în tratatul Muntenegrului. Şi acesta ar fi un model pentru alte state membre în ceea ce priveşte noii membri. Acesta va fi unul dintre lucrurile pe care politicienii şi factorii de decizie le vor prezenta, spunând: «Uitaţi, facem asta şi asta ca măsuri de siguranţă şi luăm aceste măsuri de precauţie». Aceasta este logica.”

Ideea era, de asemenea, o modalitate de a proteja Uniunea de un nou stat membru care ar lua o direcţie radical diferită după aderare, de exemplu alegerea unui guvern pro-rus în Muntenegru. Comisia şi statele membre ale UE doresc să „protejeze Uniunea de aceste situaţii ipotetice”, a spus ea.

O sursă din cadrul guvernului muntenegrean a declarat că obiectivul său rămâne aderarea deplină la UE, „cu toate drepturile şi responsabilităţile care decurg din statutul de stat membru cu drepturi egale”, adăugând totodată că Muntenegru „nu se opune mecanismelor de salvgardare şi consideră că acestea pot juca un rol constructiv în asigurarea durabilităţii reformelor chiar şi după aderare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!