Adrian Năstase: Răspunderea morală a președintelui Partidului Național Liberal față de Moștenirea Titulescu

Fundația Europeană Titulescu respinge ferm acuzațiile tendențioase privind activitățile sale de dialog academic și diplomatic desfășurate în perioada 2017–2019, anunță fostul premier Adrian Năstase, într-un comunicat.

Redăm comunicatul, integral:

„Menționăm că Rapoartele de Activitate ale fundației Europene Titulescu au fost trimise la Ministerul de Externe, Academia Română și Monitorul Oficial.

Există o responsabilitate morală a Președintelui PNL și Primului Ministru interimar în legătură cu moștenirea Titulescu.

Fundația Europeană Titulescu respinge categoric încercarea de a prezenta, într-o manieră selectivă și vădit tendențioasă, activitățile sale publice din perioada 2017–2019 drept o formă de cooperare culpabilă sau ocultă cu Fundația Alexander Gorchakov.

Asemenea acuzații sunt profund nedrepte, lipsite de bună-credință și desprinse de contextul factual, diplomatic și juridic al perioadei în care au avut loc manifestările respective.
În anii 2017–2019, Fundația Europeană Titulescu a organizat sau a participat la o serie de reuniuni publice, conferințe și dezbateri de specialitate consacrate relațiilor româno-ruse, istoriei diplomației, securității regionale, dialogului academic și raporturilor dintre stat și biserică în tradițiile română și rusă.

Aceste manifestări s-au înscris în profilul constant al Fundației Europene Titulescu: promovarea dialogului între specialiști, istorici, diplomați, cercetători, foști demnitari și reprezentanți instituționali, inclusiv în chestiuni sensibile ale relațiilor internaționale.
Fundația Europeană Titulescu a fost creată tocmai pentru a cultiva memoria diplomatică, analiza istorică, dezbaterea de idei și dialogul între state, societăți și elite academice.

În acest cadru, dialogul cu experți străini — inclusiv din Federația Rusă, din state occidentale, din spațiul european sau din alte regiuni — nu a reprezentat niciodată o abatere de la misiunea Fundației, ci una dintre expresiile firești ale acesteia.

În perioada menționată, au avut loc, între altele

 Manifestarea din 11 aprilie 2017, la București, consacrată securității europene și regionale și contribuției României și Rusiei la consolidarea unui climat de încredere în zona Mării Negre;
 Reuniunea din 16 martie 2018, la Moscova, cu tema „Vecinătate și bună vecinătate în relațiile internaționale. O privire specială asupra relațiilor româno-ruse”;
 Conferința din 23 octombrie 2018, la București, consacrată celor 140 de ani de relații
diplomatice româno-ruse;
 Conferința din 12 aprilie 2019, la Moscova, privind „Statul și Biserica în tradițiile română și rusă”;
 Conferința din 27 septembrie 2019, la București, consacrată celei de-a 85-a aniversări a reluării relațiilor diplomatice dintre România și Uniunea Sovietică.

Toate aceste reuniuni au fost publice, anunțate ca atare, organizate în formate academice și diplomatice, cu participarea unor istorici, diplomați, cercetători, foști demnitari, experți în relații internaționale și reprezentanți instituționali. La asemenea manifestări au participat și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe al României, fapt care confirmă caracterul lor transparent și compatibil cu practica dialogului diplomatic și academic din acea perioadă.

Este esențial de subliniat că, în perioada 2017–2019, Fundația Alexander Gorchakov nu făcea obiectul sancțiunilor europene. Includerea sa pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene s-a produs abia prin Council Implementing Regulation (EU) 2022/1270 of 21 July 2022, adoptat într-un context geopolitic radical diferit, după declanșarea agresiunii militare pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Regulamentul respectiv descrie Fundația Gorchakov ca fiind creată în 2010, cu implicarea Ministerului rus al Afacerilor Externe, și consideră că aceasta a sprijinit obiectivele ideologice ale Kremlinului, inclusiv prin proiecte asociate discursului de politică externă al Federației Ruse.

A utiliza o sancțiune adoptată în anul 2022 pentru a incrimina retroactiv participarea la manifestări publice desfășurate în 2017–2019 reprezintă o falsificare gravă a cronologiei și a realității juridice. Nici dreptul european, nici practica diplomatică responsabilă nu pot justifica o asemenea lectură retrospectivă și punitivă.

Fundația Europeană Titulescu nu a desfășurat activități secrete, nu a acționat în afara cadrului legal și nu a promovat interese contrare statului român. A organizat conferințe, dezbateri și reuniuni de experți, în spiritul tradiției diplomatice românești și europene, care presupune dialog chiar și cu state sau actori cu care există divergențe majore.

De altfel, niciunul dintre miniștrii Afacerilor Externe ai României care au precedat-o pe doamna Oana Țoiu, indiferent de apartenența lor politică, nu a formulat obiecții față de activitatea desfășurată de Fundația Europeană Titulescu. Dimpotrivă, de-a lungul anilor, Fundația a funcționat ca spațiu de dezbatere, reflecție și dialog diplomatic, în deplină consonanță cu prestigiul numelui lui Nicolae Titulescu și cu interesul României pentru înțelegerea lucidă a evoluțiilor internaționale.

În acest context, Fundația Europeană Titulescu constată cu îngrijorare că actualul ministru al Afacerilor Externe, doamna Oana Țoiu, folosește într-o manieră selectivă și abuzivă fapte publice, cunoscute și necontestate la momentul producerii lor, pentru a construi artificial o acuzație politică împotriva Fundației. O asemenea abordare nu servește nici interesului diplomatic al României, nici adevărului istoric, nici bunei funcționări a instituțiilor publice.

Fundația Europeană Titulescu consideră că demersul actual de retragere a statutului său de utilitate publică nu are legătură reală cu activitatea sa diplomatică, academică sau culturală, ci se înscrie într-o logică de luptă politică internă. Încercarea de a compromite Fundația prin asocierea retroactivă cu o entitate sancționată abia în 2022 este expresia unei conduite de rea-credință și a unei instrumentalizări politice a contextului internațional.

Cu atât mai surprinzătoare este această atitudine cu cât însăși doamna Oana Țoiu a efectuat, în aprilie 2014, o deplasare la Moscova pentru un workshop legat de Social Impact Award / Impact Hub, potrivit informațiilor publice și explicațiilor oferite ulterior. Această deplasare, realizată într-un context internațional extrem de tensionat, imediat după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, nu a fost considerată, în sine, un act culpabil. Tocmai de aceea, este inacceptabil ca, astăzi, doamna ministru să aplice Fundației Europene Titulescu o măsură politică și morală disproporționată, bazată pe standarde duble.

Referitor la vizita mea în China, menționez că la această întâlnire au participat foarte mulți oameni de stat și de guvern, invitația la acest eveniment a fost făcută de însuși Președintele Chinei Xi Jinpin. Personal, nu am avut nicio implicare în invitațiile transmise de invitațiile transmise de Administrația Prezidențială a R.P. Chineze.

Fundația Europeană Titulescu reafirmă că dialogul academic, istoric și diplomatic nu poate fi confundat cu adeziunea politică, propaganda sau complicitatea. A discuta despre relațiile româno-ruse, despre istoria diplomației, despre securitatea la Marea Neagră sau despre relațiile dintre stat și biserică nu înseamnă a susține politica Federației Ruse. Înseamnă a analiza, a înțelege și a dezbate teme care privesc direct istoria, securitatea și interesele României.

Într-o lume marcată de crize, conflicte și radicalizări, rolul instituțiilor de dezbatere și reflecție devine cu atât mai important. Fundația Europeană Titulescu va continua să apere principiile dialogului, ale cercetării istorice oneste, ale diplomației responsabile și ale libertății de expresie academică.

Fundația Europeană Titulescu solicită încetarea atacurilor politice nefondate la adresa sa și cere ca orice evaluare a activității sale să se facă pe baza faptelor, a legii, a cronologiei reale și a respectului datorat unei instituții care, de-a lungul timpului, a servit cultura diplomatică românească și memoria unuia dintre cei mai importanți oameni de stat ai României.

Președinte Adrian Năstase
Fundația Europeană Titulescu”

The post Adrian Năstase: Răspunderea morală a președintelui Partidului Național Liberal față de Moștenirea Titulescu first appeared on Nexta.ro.