Zilele acestea Agenția de presă IPN (Info-Prim Neo) marchează cea de-a 21-a aniversare. Conform altor calcule, Agenția va împli în curând 28 de ani. Cei 7 ani suplimentari vin de la fosta Agenție de presă Info-Prim, înființată în 1998 cu statut de instituție municipală publică și distrusă, pe criterii politice, de către fosta „coaliție monstruoasă PCRM-PPCD”, în 2005.
Continuitate și dezvoltare
Pe 7 iunie 2005, a avut loc prima transformare, care poate fi considerată și drept a doua zi de naștere, când a fost înregistrată Agenția de presă independentă Info-Prim Neo. Am putea insista pe noțiunea de transformare, pentru că noua Agenție a avut la bază aceeași echipă, aceeași politică editorială și, practic, aceeași denumire la care s-a mai adăugat doar un NEO, care obliga atât la continuitate, cât și la dezvoltare. Mai târziu, pentru comoditatea abonaților și a altor consumatori de informație, am apelat la abrevierea IPN în calitate de brand, deși denumirea juridică a rămas aceeași. Deja în calitate de IPN, pe 25 iulie 2024, a avut loc cea de a treia zi de naștere sau transformare radicală, atunci când Agenția a devenit parte a grupului media Realitatea.
S-ar putea ca toată această „matematică temporală”, de aproape 3 decenii, să ne ofere anumite date care ne-ar permite să analizăm suficient de obiectiv starea actuală a institutului Agenției de presă, dar și a presei în ansamblu din Republica Moldova.
Funcții speciale cu responsabilități speciale
Una dintre concluziile care se impune ține de rolul mai special al agențiilor de presă, datorită funcțiilor ceva mai diferite, comparativ cu alte genuri și organe de presă. Ca să își exercite funcția de informare sau, eventual, de educație, de propagandă sau chiar de manipulare, cealaltă presă este pusă în situația să aștepte ca beneficiarii să facă un efort pentru a ajunge până la platformele lor și a accesa, una câte una, informațiile sau opiniile furnizate de ele. Mecanismele agențiilor de presă prevăd și ele această procedură, având la dispoziție site-urile proprii. Dar, agențiile de presă sunt singurele care îndeplinesc și rolul de „angrosist” în domeniul media, cu aducerea la casa, masa, calculatorul și telefonul consumatorului, în bază de abonament convenit între părți, tot setul de informație în flux continuu.
Este adevărat, că, în ultimul timp, unele organe de presă în format online (de ex: site-uri, portaluri) au preluat de la agențiile de presă funcția de angrosist, doar că aceasta nu le transformă în agenții de presă veritabile. Mai întâi, pentru că, de cele mai multe ori, acestea sunt clone ale organelor de presă fie pentru că fură content mediatic de pe unde pot, sau, și mai rău, sunt și organe de propagandă și manipulare folosite de unele forțe departe de interesele presei profesioniste, inclusiv interese politice, economice, geopolitice, poate și criminale, poate și de alte genuri. La rândul lor, agențiile de presă sunt obligate, inclusiv, prin aceleași abonamente-contracte semnate cu beneficiarii, să furnizeze informație obiectivă, nepărtinitoare, de care aceștia au nevoie, de regulă, pentru a putea lua decizii corecte, de exemplu, în cazul ambasadelor și misiunilor organismelor internaționale, dar și pentru a-și putea formata un buletin de știri amplu și echilibrat, în cazul altor organe de presă.
„Călcâiul lui Ahile”
Este adevărat că acest atu de angrosist, pluralist și obiectiv, specific agențiilor de presă, devine pentru ele și un fel de „călcâi al lui Ahile”, adică locul cel mai vulnerabil care de multe ori amenință chiar existența acestora. Pentru a face gândul mai clar, revin la cazul distrugerii Agenției municipale în anul 2005. În aceeași perioadă, au fost lichidate și postul municipal de radio Antena C, și postul municipal Euro TV. Însă acestea două au fost privatizate la prețuri derizorii de către aceeași membri ai „coaliției monstruoase PCRM-PPCD”. Spre deosebire de acestea, Agenția Info-Prim a fost distrusă complet, cu concedierea a circa 30 de membri ai echipei și darea afară a acestora din sediul din strada Veronica Micle, 1, care și astăzi, la distanță de 21 de ani, stă pustiu, ruinat și degradează tare. Un post de televiziune sau un post de radio, dar și un ziar pot fi folosite în scopuri de propagandă, cu finanțare de multe ori neoficială și, de multe ori, direct sau indirect, cu proveniență din bugetul public. Iar o agenție de presă nu ai cum să o folosești în scopuri extra-mediatice, respectiv, nu ai de ce să investești în ele. În calitate de exemplu relevant ar putea servi prima și faimoasa Agenție independentă de presă, Basa-press, care și-a încheiat activitatea în scurt timp după ce fost vândută unui partid politic.
Iată de ce actorii interesați, în special partidele politice, „grupările criminale organizate”, guvernările de tot felul și-au „tras” permanent un post de radio sau TV, sau mai multe, site-uri, portaluri, bloguri, vloguri, podcasturi și troli, dar niciunul, niciodată nu și-a creat o agenție de presă, pentru că ea, apriori, trebuie să fie echidistantă și corectă, lucruri de care actorii nominalizați nu au nevoie nici pentru propria informare și nici pentru a oferi societății posibilitatea de a se informa (mai) obiectiv.
Mecanisme utilizate de toți și oricând
Cu regret, acești și alți actori au însă un interes contrariu: să existe cât mai puține agenții de presă sau să nu existe deloc. În anul apariției Info-Prim Neo, în Republica Moldova existau în jur de 13 organisme media cu preocupări de agenții de presă, actualmente există doar 2 agenții de presă independente generaliste. Practica de mulți ani în domeniu îmi oferă dreptul să cred că restrângerea spațiului de acțiune a agențiilor de presă a fost un proces țintit, permanent, gestionat în mare parte de către clasa politică, în principal de segmentele ajunse la guvernare, dar nu numai. Mecanismul a fost și rămâne și astăzi simplu și accesibil celor cu drept de decizie: diminuarea bazei economice a agențiilor de presă prin limitarea, de multe ori intenționată, a posibilităților de perfectare a abonamentelor, în special, cu instituțiile statului, cu presa subordonată lor politic, geopolitic, oligarhic etc. Aceasta chiar dacă întregul proces s-a aflat și se află în contradicție cu prevederile unei Hotărâri speciale a Guvernului Republicii Moldova nr. 1211 din 27.12.2010, p.13 al căreia stipulează: „Autoritatea publică centrală asigură abonarea la publicațiile periodice din țară și de peste hotare, precum și la știrile agențiilor de presă, pentru buna desfășurare a activității Unității”.
Cele descrise mai sus, pot genera concluzia că institutul agenției de presă din Republica Moldova se află sub pericolul dispariției, iar aceasta va influența negativ și starea generală a presei din țara noastră, care se va pomeni mai ciuntită în forme și esențe.
A fi ori a nu fi?
Ar fi cazul poate să anticipăm anumite opinii potrivit cărora declinul, până la dispariție, a agențiilor de presă ar putea fi un proces obiectiv, sub influența proceselor tehnologice vertiginoase, care fac să dispară mai multe lucruri care ni se păreau obligatorii până nu demult. Asemenea punct de vedere pare a fi profund îndoielnic atâta timp cât în țările cu tradiții democratice continua să activeze agenții de presă independente cu adevărat, care, prin impunerea unor modele profesioniste de informare și comunicare, exercită influență semnificativă asupra situației din presa și din societățile statelor lor. E suficient să amintim aici de astfel de granzi internaționali în domeniu cum sunt Associated Press (AP – SUA), Reuters (Marea Britanie/SUA), Agence France-Presse (AFP – Franța), Bloomberg News (SUA). La nivel regional și național, statele democratice mențin, de asemenea, propriile agenții de încredere pentru a asigura reflectarea corectă a realităților locale și europene: Deutsche Presse-Agentur (dpa – Germania), ANSA (Italia), Agerpres (România) etc.
Pentru Republica Moldova, nu în ultimul rând, este important faptul că, spre deosebire de aproape toate celelalte organe mass-media, agențiile de presă adresează aceleași mesaje în mai multe limbi mai multor categorii de consumatori, contribuind la depășirea stării de profundă divizare a societății moldovenești, inclusiv, după criteriul lingvistic, dar și la o mai bună cunoaștere a realităților moldovenești peste hotare, în particular de către partenerii de dezvoltare ai țării.
Există soluții?
Desigur, este și de datoria a înseși agențiilor de presă să identifice soluții pentru a abate pericolul dispariției lor. Agenția IPN a găsit o astfel de soluție în iulie 2024, când s-a pus sub umbrela grupului media Realitatea. A fost una din puținele soluții de supraviețuire pentru că un trust de presă are mai multe posibilități să manevreze cu resursele umane, financiare și tehnologice, când are de salvat o situație în una din subdiviziunile sale. Desigur, este corect ca și fiecare subdiviziune să-și dezvolte capacitățile de ajutor reciproc în caz de nevoie. Privită deja de la distanță, cred că soluția respectivă și-a demonstrat eficiența, dar este mai corect să se pronunțe în acest sens colegii mei mai tineri care au avut curajul și profesionalismul să preia povara deciziilor grele, dar necesare.
Dincolo de probleme și speranțe, mulțumim tuturor care au fost până acum cu noi, care au ales să se informeze prin IPN, în diferitele ei perioade de existență și afirmare. Mulțumim mult în special abonaților noștri, pentru încrederea ce ne-au acordat-o și ne-o acordă în calitate de sursă de informație credibilă, dar și pentru sprijinul esențial pe care ni l-au oferit și ni-l oferă în menținerea politicii editoriale nepărtinitoare. Mulțumim tuturor membrilor echipei de până acum și de acum care au fost și au rămas făcătorii de istorie a IPN și, prin IPN, a presei de la noi.
Valeriu Vasilică,
membru al echipei IPN,
ex-director-fondator al IPN
The post IPN, o Agenție de presă cu trei zile de naștere, o distrugere și două transformări mari. Op-Ed de Valeriu Vasilică appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN