Odată cu cel de-al șaisprezecelea amendament la Legea fundamentală, a devenit cert că durata mandatului de prim-ministru al Ungariei va fi limitată la opt ani. Propunerea înaintată și adoptată de Partidul Tisza este retroactivă, având în vedere că perioada de opt ani este calculată din 1990. Acest lucru îl împiedică în mod clar pe Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, arată presa din Budapesta.
În sesiunea de luni a Adunării Naționale, deputații de la Tisza au adoptat cel de-al șaisprezecelea amendament la Legea fundamentală, care limitează mandatul prim-ministrului la opt ani, rezolvă problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public și pune, de asemenea, bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității.
După cum se știe, propunerea înaintată de Márton Melléthei-Barna, cumnatul lui Péter Magyar și candidat eșuat la funcția de ministru al Justiției, și de István Hantosi, din Tiszás, a stârnit numeroase controverse, deoarece restricționează mandatele de prim-ministru cu efect retroactiv și într-un mod personalizat.
Conform justificării susținătorilor, la calcularea perioadei de opt ani ar trebui luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. Acest lucru l-ar împiedica în mod clar pe Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor.
„Legea Orban tocmai a fost votată. A fost cel mai urât” – cu această scurtă propoziție, Viktor Orbán a răspuns propunerii guvernului Tisza de modificare a Legii fundamentale, care ar maximiza mandatul prim-ministrului în două mandate. Liderul Fidesz a distribuit pe pagina sa de socializare un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index.
Implementarea unei legislații personalizate cu efect retroactiv reprezintă un punct scăzut unic în constituționalism și legislație după schimbarea regimului.
În timp ce Zoltán Lomnici Jr. a evaluat că propunerea era o o intervenție personalizată, retroactivă, în mod deschis, în ordinea constituțională maghiară, care viza excluderea politică a unui fost prim-ministru.
Practica Curții Constituționale respinge în mod clar practica legiferării personalizate. Având în vedere cerința statului de drept, legile ar trebui să fie generale și abstracte, nu o armă împotriva unor indivizi specifici, a subliniat el.
