Reforma APL: Nu mai putem funcționa în structuri vechi. Interviu IPN cu primarul comunei Telița

Reforma administrației publice locale prinde contur în teritoriu, pe fondul proceselor de amalgamare voluntară a localităților. Telița, Roșcani și Calfa din raionul Anenii Noi se numără printre comunitățile care au ajuns la o decizie finală de unificare, în urma a aproape doi ani de consultări, analize și negocieri. Despre parcursul procesului, motivele care au determinat autoritățile locale să opteze pentru reformă și schimbările preconizate în următorii ani, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2027, a vorbit, într-un interviu pentru IPN, primarul comunei Telița, Rodica Russu.

Am văzut de curând anunțul deciziei finale de amalgamare dintre Telița, Roșcani, Calfa. Ați ajuns la un numitor comun cu aceste localități. Cum a decurs procesul?

A fost un proces îndelungat, bine chibzuit și bine calculat. Decizia de inițiere a procesului de amalgamare voluntară a autorităților publice locale din comunitățile noastre a fost luată în a doua jumătate a anului 2024. Astfel, am avut la dispoziție aproape doi ani, perioadă în care s-a lucrat intens la consultări, la stabilirea unei viziuni comune, la elaborarea strategiilor, a organigramelor și a multor altor documente necesare.

Cel mai important însă este că au fost stabilite obiectivele și prioritățile acestui proces de unire a eforturilor, deoarece noi vedem amalgamarea ca pe o consolidare a potențialului de care dispunem.

Ce v-a convins că aceasta este cea mai optimă și cea mai bună soluție?

Doar analizele noastre, previziunile noastre și momentul în care am înțeles că putem realiza o reformă structurală, cardinală. Autoritățile locale, ca instituție în Republica Moldova, funcționează într-un format puțin învechit, cu organigrame mai vechi, care nu mai fac față noilor provocări, noilor strategii de dezvoltare și noilor viziuni privind fondurile naționale și europene de dezvoltare. De aceea, este absolut și, a priori, necesară o resetare a tuturor acestor componente, iar o reformă îți permite să regândești lucrurile într-o manieră nouă. Pentru că, într-o structură veche, poți face anumite modificări, însă ele sunt limitate de un cadru juridic și de un cadru administrativ. În cadrul acestei reforme, lucrurile sunt permisive din punct de vedere democratic, evident în limitele legii, și poți să structurezi o organigramă în funcție de viziunile de dezvoltare ale comunității.

Dacă, de exemplu, localitățile care se unesc au viziunea de a dezvolta turismul, poți să fixezi aceste obiective în organigramă și să angajezi un specialist în domeniu. Sau poate ai ideea să dezvolți regiunea ca pe o regiune industrială și atunci, iarăși, îți formezi o echipă de specialiști pe domeniu. Anume o reformă structurală îți permite să gândești lucrurile într-o altă manieră. În acest moment ne-am mobilizat pentru a ne consolida eforturile și pentru a munci împreună.

Suntem foarte recunoscători partenerilor de dezvoltare și Cancelariei de Stat, care ne-au fost alături, care au gândit împreună cu noi și cu care am depășit anumite blocaje juridice și organizatorice, pentru a ajunge, în final, optimiști că vom reuși să schimbăm lucrurile în mod cardinal.

Nu sunteți la primul mandat, aveți deja câțiva ani de experiență în acest sens. Au existat situații în care, din aceste cauze despre care ați vorbit, să nu fi reușit să realizați anumite proiecte în localitate?

În realitate, dacă analizăm situația la nivel de țară, localitățile noastre, așa cum sunt ele în prezent, au capacități mai reduse de a absorbi fonduri de amploare. Or, fondurile europene, dacă colegii au încercat să facă o aplicație în programul pentru fondurile directe de la Bruxelles, vor vedea că structura acestei aplicații este destul de voluminoasă. La fel și pachetele de documente cu care trebuie să fii pregătit: studii de fezabilitate, studii de impact economic, documentații tehnice, argumentări. Toate acestea necesită anumite resurse și capacități pentru a fi elaborate și produse.

După care, inclusiv completarea formularelor, atât online, cât și în format fizic, necesită, iarăși, destul de multă competență. Și vreau să spun că, în Uniunea Europeană, unitățile de implementare a proiectelor presupun angajați specializați pe mai multe domenii: angajați tehnici, specialiști în achiziții, economiști etc. Deci, este necesară o echipă pregătită pentru accesarea fondurilor și implementarea acestor proiecte. Evident că noi nu o aveam și nici nu ne puteam permite să o angajăm. Doar în cadrul acestui proces de amalgamare putem să ne permitem să gândim într-o altă manieră inclusiv structura administrativă a comunităților noastre.

Și este evident că, atunci când consolidezi potențialul, inclusiv potențialul uman, de la una, două sau trei primării, poți constitui o echipă bună, specializată pe diferite domenii: protecția copilului și a familiei, animare comunitară, partea culturală și animarea culturală, dezvoltare economică și atragerea investițiilor.

Noi cam în această manieră ne-am consolidat și tot în această manieră am lucrat cu donatorii și cu cei care ne-au susținut în elaborarea viziunii. Ei ne susțin în continuare în elaborarea pachetelor complexe de documente, strategii, analize, studii de fezabilitate, studii energetice etc.

În general, au localitățile Republicii Moldova acest potențial uman despre care vorbiți? Ați spus și despre fondurile europene, înțelegem că acum suntem într-un proces avansat deja, deschiderea oficială a negocierilor de aderare. Sunt pregătite localitățile noastre pentru asta?

Evident că o să învățăm, o să învățăm din mers. Avem bune practici de la colegii noștri din localitățile învecinate, din România, Polonia și statele baltice, care sunt deschiși față de noi și doresc să ne ajute să învățăm acest proces. Democrația se învață, actul administrativ se învață. Mai avem în localități și persoane tinere, absolvenți ai unor universități, pe care vom încerca să îi cooptăm.

Cum îi cooptăm în localități? Cum aducem tinerii cu potențial în satele Republicii Moldova?

Este important să menționăm că acest lucru este posibil doar prin salarii sustenabile. Iar salariile sustenabile, de asemenea, le putem asigura atunci când avem aceste investiții, când reușim să atragem aceste fonduri, pentru că inclusiv fondurile europene presupun și componenta de salarizare, adică vom putea stabili pentru aceste persoane niște sporuri salariale, astfel încât să lucreze. Pentru că implementarea unui proiect european este o muncă extraordinar de mare.

Doar pachetele de documente, doar aceste pachete administrative, pot să-ți ocupe un raft întreg de mape pline cu documentații și raportări. Este o muncă asiduă, o muncă complicată, pentru că pentru fiecare euro pe care îl investești este necesar să raportezi rezultate foarte concrete, pe viziuni foarte concrete, pe strategii foarte concrete, pe documente tehnice bine calculate. Ei nu oferă bani doar pentru vorbe frumoase, adică trebuie să argumentezi de ce îți trebuie un sistem mare de canalizare pentru 5, 6 sau 7 mii de locuitori. Pentru că atunci când vei scrie că vrei 1 milion sau 2 milioane de euro pentru o comunitate de o mie de locuitori și vei concura acolo cu proiecte similare ale unor orașe mari din Franța, de exemplu: este dosarul tău cu o mie de locuitori și dosarul Parisului. Cui credeți că acea comisie de evaluare va acorda prioritate? Vedeți că va da prioritate acolo unde numărul beneficiarilor este mai mare.

Și inclusiv din aceste considerente am decis să facem pasul către amalgamare, pentru a avea și un număr de populație sustenabil pentru aplicarea la proiecte. Apoi este și componenta de contribuție.

Proiectele europene încep de la 1 milion de euro în sus, deci nu poți să aplici cu un proiect care are o valoare mai mică de 1 milion de euro, iar contribuția pentru acest proiect este de minimum 20 sau 30%. Respectiv, pentru niște proiecte mari de infrastructură trebuie să fii pregătit și din punct de vedere bugetar, adică să ai aceste resurse la nivel local, să le identifici. Iarăși, consolidarea și optimizarea cheltuielilor la nivelul autorităților locale, pe ciclul administrativ, îți oferă posibilitatea să creezi la nivel local un fond de siguranță și un fond de contribuții pentru proiecte.

Acest aspect este foarte important să-l conștientizăm și să-l programăm din start, ceea ce facem noi, de fapt, împreună cu colegii, sau ceea ce am și făcut, ceea ce am și stabilit. Pentru că noi am făcut aceste calcule, ne-am stabilit aceste cote în viziunile noastre, în planurile noastre strategice, în planurile noastre de elaborare a pachetelor de documente. La moment, de exemplu, suntem susținuți să pregătim un pachet de documente tehnice care va valora 80 de mii de dolari. Este un suport foarte bun pentru noi. Vom elabora documente tehnice pentru reparația câtorva drumuri locale, pentru eficiența energetică a instituțiilor și pentru dezvoltarea serviciilor locale.

Acestea sunt, de fapt, și obiectivele principale pe care ni le-am propus: să avem apă și sanitație, să avem drumuri bune, să avem instituții bine dotate, dar și bine echipate, adică reparate și adaptate pentru un consum minimal de resurse energetice. Iar aici, din nou, ne-am stabilit obiectivul de a dezvolta măsura de localitate energetică, pentru a extinde și accesul la surse regenerabile de energie.

În cazul localităților despre care vorbim Roșcani, Telița și Calfa unde va fi centrul administrativ?

Centrul administrativ este stabilit pe criterii geografice. Noi am analizat anume acest aspect, astfel încât să fie comod pentru deplasare, și am ales punctul geografic care este practic la mijloc între localitățile noastre, ca să fie convenabil pentru toate comunitățile. Pentru că oricum există un proces administrativ în care, poate o dată pe an sau o dată la câțiva ani, ai nevoie să mergi pentru o anumită procedură, poate pentru o întrevedere, ai nevoie să ajungi la primar sau, inclusiv, primarul trebuie să meargă și să viziteze toate localitățile aflate în gestiunea sa. Respectiv, am optat pentru criteriul geografic.

Cum a fost discuția cu cetățenii? Au fost toți deschiși din start sau a fost nevoie de mai multe discuții pentru ca să-i convingeți?

Vreau să spun că noi, când am pornit acest proces, pentru că practic am fost primii, eram foarte sceptici. Mai exista o amintire istorică despre prima reformă administrativ-teritorială, care nu a fost foarte reușită, iar oamenii își mai amintesc multe momente negative din acea reformă. Noi credeam că, pe valul acelor amintiri, va exista o reticență mult mai mare.

Am fost însă surprinși să constatăm că oamenii sunt foarte relaxați, foarte deschiși față de nou, în special în era digitală, când practic toate serviciile pot fi solicitate digital și recepționate digital. Avem cabinetul personal, poți avea toate aceste documente printr-un soft, poți uni toate comunitățile, indiferent de distanță, și să le prestezi aceste servicii fără necesitatea deplasării sau a unor costuri suplimentare.

Oamenii au înțeles acest aspect și sunt foarte liniștiți, foarte calmi. Eu nu cred că în orașele mari cetățenii merg în fiecare zi la primărie. Nu cred, Irina, că ai fost foarte des la primărie în ultimul timp, nu-i așa? Poate doar din când în când, la o pretură sau la un serviciu specializat, atunci când ai nevoie să fii deservită.

Așa este și cu autoritățile locale. Centrul administrativ va continua să elaboreze și să implementeze politici locale, iar serviciile vor rămâne desconcentrate pe teritoriile noastre. În fiecare localitate va exista și va funcționa, așa cum deja există și funcționează la noi, Centrul Unificat de Prestare a Serviciilor.

Aceste centre unificate de prestare a serviciilor oferă nu doar multitudinea de servicii pe care le prestează ASP-urile, ci sunt și front-office-uri ale noii unități administrativ-teritoriale. Adică persoana vine, depune o cerere către primărie, după care recepționează răspunsul tot de acolo, fără necesitatea de a se deplasa.

Ce urmează după această decizie de amalgamare voluntară care a fost aprobată?

Urmează partea administrativ-juridică, o etapă destul de complicată, în care lucrurile trebuie aranjate la locul lor. Se face inventarierea tuturor bunurilor, se stabilesc din nou obiectivele și prioritățile, se elaborează regulamentele interne, se pregătește acel pachet ce ține de funcții, organigramă, fișe de post și toate celelalte documente necesare.

Urmează un proces administrativ-juridic care durează aproximativ un an și jumătate, doi ani. Ceea ce este bine că, până în 2027, comunitatea noastră, care deja are deciziile finalizate, dispune de acest interval de timp în care putem pregăti întregul pachet juridic și îl putem aproba la nivelul consiliilor noastre locale, astfel încât acesta să devină funcțional.

În acest mod, noua unitate administrativ-teritorială, care în 2027 va trece prin alegerile generale locale și își va alege noul primar și noul consiliu local, va putea să-și exercite drepturile și obligațiile de serviciu chiar din prima zi. Nu va mai fi nevoie să înceapă cu elaborarea regulamentelor, a statutului și a altor documente de acest gen.

Toate aceste pachete vor fi pregătite, iar noi avem această perioadă la dispoziție în care ne vom strădui și vom depune mult efort administrativ și multe ore de muncă.

Deci e posibil până în 2027 acest moment să fie rezolvat?

Absolut, pentru că noi am început pregătirile ceva mai devreme decât mulți dintre colegii noștri. Astfel, avem deja îndeplinită marea majoritate a sarcinilor, iar ceea ce a rămas urmează să pregătim, astfel încât, începând cu anul 2027, după alegerile locale generale, noua structură să poată deveni funcțională fără probleme și fără impedimente.

Unii dintre colegii dumneavoastră primari au început mai târziu acest proces, după cum ați și menționat. Din ceea ce spuneți, pentru dumneavoastră a fost un proces destul de dificil și complex. Credeți că celelalte primării vor reuși să finalizeze toate aceste aspecte tehnice și tot ceea ce mai trebuie rezolvat până la viitoarele alegeri?

Poate că va fi un pic mai restrâns ca timp, dar noi am fost pionieri, motiv pentru care am fost cei care au deschis drumul. Am fost printre primii care au trebuit să gândească întreg acest parcurs împreună cu Cancelaria, împreună cu experții din diferite domenii, și am pregătit acele matrice de implementare, astfel încât colegii noștri să le poată folosi.

Aceste matrice sunt deja oferite de Cancelaria de Stat, inclusiv pachete de documente privind modul în care trebuie să arate și să fie pregătite, precum și care este traseul și cum trebuie parcurs. Este mai ușor și mai simplu pentru cei care vin în urma noastră.

Care sunt miturile despre această reformă, cele mai des întâlnite, inclusiv în discuțiile cu cetățenii?

Pentru că am spus că am avut un proces foarte avansat de consultări, am realizat inclusiv unele anchete în care am întrebat populația care sunt riscurile pe care le percepe și unde consideră că ar putea apărea probleme. În mare parte, am observat că principalele preocupări vizează dezvoltarea echitabilă și uniformă a localităților, precum și repartizarea echitabilă și uniformă a bugetelor.

Pentru că, în final, oamenii își doresc ca fiecare localitate, fie că este mică sau mare, dar aflată într-o comună unică, să aibă un nivel de dezvoltare comparabil. Adică să nu se întâmple ca o localitate să concentreze toate fondurile și să-și asigure propria dezvoltare, lăsând într-un fel în urmă localitățile „sateliți” care s-au amalgamat. Acestea au fost principalele temeri.

Este important să menționăm că aceste temeri le putem spulbera noi, cei de la nivel local, pentru că această reformă o facem noi. Riscurile pot fi gestionate printr-un acord de dezvoltare care, chiar dacă nu are un efect juridic foarte constrângător, va avea un efect de siguranță și angajament. Astfel, populația, dar și consiliile locale, vor avea certitudinea că există o înțelegere pentru următorii cinci ani, că bugetul va fi repartizat pe cote concrete și că vor exista investiții în infrastructură clar stabilite și votate.

De aceea, noi pregătim aceste strategii și planuri cu costuri bine definite, astfel încât populația să știe că prima investiție va fi aici, a doua acolo și tot așa. Inclusiv Clusterul de Amalgamare Leova demonstrează că consiliul orășenesc a început să investească mult mai mult în comunitățile care s-au amalgamat, inclusiv pentru a le oferi un impuls sustenabil, chiar și simbolic.

Se vede astfel că această amalgamare este în favoarea comunităților și că dorim să asigurăm un echilibru de dezvoltare. Nu dorim să lăsăm comunități în urmă, nedezvoltate. Nu cred că mai există acel egoism de tipul „doar comunitatea mea trebuie să se dezvolte”.

Amalgamarea voluntară permite ca lucrurile să fie organizate dintr-o perspectivă comună. Putem stabili ca ședințele consiliului să aibă loc în diferite localități, putem păstra primăria într-o localitate și consiliul în alta, putem crea într-o comunitate o școală de artă, iar în alta un stadion comunitar. Toate aceste decizii pot fi gândite liber la nivel local, având în vedere întregul grup de comunități implicate în procesul de amalgamare.

Astfel, există libertatea de a construi o viziune comună, adaptată și comodă pentru comunități. Poate că modelul nostru nu va fi replicabil pentru clusterul de alături, care va avea o altă abordare, și acest lucru este pozitiv, deoarece fiecare cluster poate veni cu viziuni inovative pentru Republica Moldova.

În câțiva ani vom vedea care modele sunt mai eficiente și care necesită ajustări. Procesul administrativ este unul viu, care se schimbă în funcție de contextul național, regional și european, mai ales acum, când Republica Moldova a deschis negocierile de aderare și acest parcurs devine realitate.

De aceea, la nivel local, trebuie să studiem strategiile și programele europene. În funcție de obiectivele lor, vor fi direcționate fondurile mari ale Uniunii Europene, dar vor exista și fonduri de preaderare, care ne vor ajuta să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare.

Dacă privim lucrurile mai larg, într-o manieră inovativă, trebuie să înțelegem cum se leagă viziunile lor de ale noastre, astfel încât să construim o dezvoltare comună. Avem tot potențialul necesar și capacitatea de a învăța rapid. Localitățile noastre au demonstrat că pot face mult cu resurse limitate.

Așa cum spunea un coleg din România: „dacă le dai acces la fonduri mari, vor performa, pentru că au învățat să facă mult din puțin”. Iar atunci când există deja capacitate operațională și reziliență în fața crizelor și a provocărilor, lucrurile se pot mișca într-o direcție bună și, cred eu, într-un mod frumos.

Doamna primar, eu vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție și vă dorim succes!

Mulțumesc!

Irina Boțu, IPN

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Reforma APL: Nu mai putem funcționa în structuri vechi. Interviu IPN cu primarul comunei Telița appeared first on ipn.md.