Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept au adoptat două opinii critice privind reforma justiției din Republica Moldova, semnalând că atât modul de adoptare a „legii von Hebel”, cât și proiectul de extindere a verificării integrității judecătorilor ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept.
Concluziile sunt sintetizate de fosta deputată Olesea Stamate, care constată că ambele documente transmit același mesaj de fond: reforma justiției nu poate fi realizată prin ignorarea propriilor garanții procedurale.
Prima opinie vizează amendamentele care au modificat regulile de numire a membrilor internaționali în comisiile de evaluare – denumite „legea von Hebel”. Comisia critică trei aspecte: modul în care legea a fost adoptată, strecurată la a doua lectură pe un proiect despre securitatea judecătorilor fără dezbatere reală; mecanismul de vot, care permite majorității să reducă pragul necesar după un singur vot eșuat, în aceeași ședință, fără niciun interval de negociere; și aplicarea imediată a noilor reguli asupra unei proceduri de numire deja în curs, creând tensiuni cu principiul securității juridice. Comisia recomandă instituirea unui interval real între cele două voturi și votul separat pentru fiecare candidat la funcțiile internaționale.
A doua opinie vizează proiectul care extinde verificarea integrității financiare asupra judecătorilor din instanțele de fond. Verdictul experților europeni este că proiectul transformă, sub altă denumire, evaluarea periodică ordinară într-un mecanism de vetting, fără a include garanțiile procedurale prevăzute pentru un asemenea proces. Printre criticile concrete se numără lipsa justificării necesității măsurii, instituirea integrității financiare drept criteriu eliminatoriu indiferent de competența profesională, consecințele neclare ale unui „eșec” și absența protecțiilor prevăzute de Legea 252/2023. Comisia recomandă ca vetting-ul judecătorilor de fond să fie realizat prin cadrul legal existent, cu garanții depline, nu prin transformarea evaluării ordinare într-un instrument extraordinar.
„Statul de drept nu se construiește prin ocolirea propriilor reguli, iar reformele nu câștigă credibilitate atunci când sunt promovate peste noapte și fără dezbateri reale”, a concluzionat Olesea Stamate.