În Republica Moldova poate apărea Curtea Anticorupție. Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul creării unei noi structuri specializate. Pentru au votat deputații PAS. Inițiativa aparține președintelui Maia Sandu, care este sigură că odată cu apariția acestei instituții, cazurile de corupție vor fi examinate mai operativ și mai calitativ.
Potrivit proiectului, sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.
Judecătoria Anticorupție va examina ca instanță de fond toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate în cazul constatării diferențelor substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile și averea dobândită și cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului. Propunerea este ca la Judecătoria Anticorupție să activeze 15 judecători.
Proiectul de lege mai prevede crearea, în cadrul Curții de Apel Chișinău, a Colegiului anticorupție, care va judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Judecătoria Anticorupție. La Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi șase judecători.
Judecătorii Anticorupție și ai Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi selectați prin concurs public, organizat în două etape – preselecția candidaților de către o comisie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii și selecția candidaților de către CSM din rândul candidaților eligibili. Comisia de preselecție instituită ad-hoc de CSM va fi formată din șase membri – trei experți internaționali propuși de partenerii de dezvoltare și trei reprezentanți ai societății civile, numiți de CSM.
După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta Președintelui Republicii Moldova propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor. Aceștia vor putea fi numiți sau transferați pe un termen de șase ani.
De asemenea, proiectul de lege conține criteriile de selecție a judecătorilor care vor activa în cadrul Judecătoriei Anticorupție și în cadrul Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Nu vor putea fi numite în această funcție persoanele care, în ultimii șapte ani, au activat în cadrul Procuraturii Anticorupție.
Prezentând proiectul de lege în parlament, deputatul PAS Vasile Grădinaru a menționat că dacă cauzele care nu sunt legate de corupție sunt examinate de instanțele moldovenești în 324 de zile, atunci cazurile de corupție durează trei ani și jumătate.
Potrivit acestuia, a fost nevoie de 12 ani și jumătate pentru a ajunge la un verdict într-unul dintre aceste cazuri. Grădinaru a adăugat că datorită înființării unei noi instanțe, cazurile de corupție vor fi analizate mai repede, deși aceasta va fi localizată doar la Chișinău.
VASILE GRĂDINARU, deputat PAS: „Astăzi noi avem o situație în care dosarele trenează către 10-12 ani și chiar dacă instanța este mult mai aproape de cetățean. Iată că rezultatu este total invers și aici ar putea fi situație contrară, chiar instituția este mai departe de cetățean fiind examenată întro procedură mai accelerată s-ar putea că soluția veni mai degrabă”.
Președintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a spus că pentru a doua lectură documentul va fi îmbunătăţit pentru a ține cont de propunerile Guvernului și Comisiei de la Veneția.
Proiectul a fost eleborat de către președintele Maia Sandu, care consideră că astfel cazurile complexe de corupție vor fi analizate mai rapid și mai calitativ. Șeful statului a cerut Guvernului și Parlamentului să creeze Curtea Anticorupție încă în luna martie, pe fondul Adunării Generale a Judecătorilor, la care nu au fost aleși noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Maia Sandu a spus atunci că unii judecători „blochează reforma Justiției și continuă să creeze obstacole în restabilirea dreptului în Republica Moldova”.
Potrivit informaţiilor anterioare, magistraţii noii Curţi vor primi un salariu aproape egal cu cel al unui judecător de la Curtea Supremă de Justiție, adică aproximativ 45 de mii de lei lunar.
Uniunea Avocaților din Moldova s-a opus creării acestei instanțe. De asemenea, Comisia de la Veneția a considerat inadecvată instituirea acestei Curți. Experții comisiei au numit-o „reformă costisitoare”, care ar presupune serioase probleme logistice și organizatorice și care va fragmenta și mai mult sistemul judiciar, acordând statut privilegiat judecătorilor care vor examina cazurile de corupție.
Anterior şi președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, a declarat pentru Radio Moldova că instituirea unei Curți specializate în examinarea dosarelor pe corupția mare și a cazurilor de corupție în justiție este inutilă, deoarece numărul dosarelor, de circa 500 examinate anual, nu este foarte mare.
Nici experții de la Transparency International Moldova nu văd oportunitatea creării Curții Anticorupție. Ei au menționat că dacă sectorul justiției activează eficient, nu-i nevoie de o instanță anticorupție «mai legală și mai corectă». Documentul urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.