În doar cinci ani, Republica Moldova a fost lovită de patru crize majore, iar ultima poate fi cea mai gravă, constată fostul premier, Vlad Filat.
1. Prima criză: În 2020, pandemia de COVID-19 a afectat întreaga omenire. Moldova nu a fost o excepție, economia și societatea noastră fiind profund impactate de restricții și incertitudini.
2. A doua criză: Criza energetică, declanșată în 2021, a adus creșteri fără precedent la prețurile gazelor naturale. Acestea au crescut de 7 ori, punând o povară imensă asupra cetățenilor și economiei.
3. A treia criză: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne-a lovit direct, fiind printre cei mai expuși la consecințe negative. De la fluxuri masive de refugiați până la perturbări economice și riscuri de securitate.
4. A patra criză: Criza incompetenței. În plină desfășurare, aceasta este, poate, cea mai gravă. Lipsa de viziune și deciziile greșite a autorităților amplifică problemele economice și sociale, afectând negativ țara pe termen lung. Este o criză internă, care își are originea în lipsa de management eficient și care riscă să aibă cel mai mare impact negativ asupra viitorului nostru.
Fiecare dintre aceste crize a avut consecințe severe asupra Moldovei, dar criza incompetenței are potențialul de a agrava toate problemele preexistente, afectând grav dezvoltarea țării.
Vă prezint situația economică a deficitului contului curent al Moldovei, în primul semestru 2024.
În această perioadă deficitul contului curent al balanței de plăți al Republicii Moldova a atins un nivel record de 1,142 miliarde USD, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Aceasta reprezintă o creștere de 30% față de aceeași perioadă din 2023, când deficitul era de 880 milioane USD, și de peste 5 ori comparativ cu anul 2020, când deficitul a fost de 222 milioane USD.
Contul curent al unei țări reflectă diferența dintre veniturile obținute din exporturi și plățile externe pentru importuri. Deficitul contului curent semnalează o problemă structurală, în care veniturile generate nu sunt suficiente pentru a susține nivelul actual de consum și activitate economică.
Cauzele principale ale creșterii deficitului contului curent:
1. Scăderea exporturilor: Exporturile de mărfuri moldovenești au scăzut cu 12%, ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere de 8%.
2. Dinamica nefavorabilă a serviciilor: Deși exporturile de servicii au crescut cu 7,6%, importurile de servicii au crescut și mai mult, cu 13,5%, rezultând într-o scădere netă a surplusului de servicii cu 1,5%.
3. Veniturile din transferurile externe: Transferurile de la cetățenii moldoveni din străinătate, o sursă importantă de venit pentru economie, au scăzut cu 6,3%, atingând o valoare de 900 milioane USD.
4. Scăderea granturilor: Volumul granturilor internaționale s-a redus cu 14%, cea ce slăbește capacitatea țării de a face față deficitului contului curent.
Impactul asupra stabilității economice:
Deficitul contului curent a atins 16,6% din PIB în al doilea trimestru din 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii cel puțin 15 ani, conform datelor disponibile pe pagina oficială a BNM. Nivelul recomandat pentru o economie stabilă este de sub 5-7% din PIB, ceea ce înseamnă că Moldova se află într-o situație de instabilitate financiară severă. În mod special, un șoc extern (cum a fost criza din 1998 în Rusia) ar putea destabiliza grav economia țării.
Comparații istorice și riscuri:
Deficitul actual amintește de vara anului 1998, când devalorizarea leului moldovenesc și inflația galopantă au afectat profund economia țării. Creșterea rapidă a deficitului comercial, alături de reducerea veniturilor din exporturi și servicii, arată vulnerabilitatea Moldovei în fața unor noi șocuri economice externe.
Concluzii:
- Dezechilibrul accentuat al comerțului extern, dependența ridicată de importuri și scăderea exporturilor reprezintă principalele probleme structurale ale economiei.
- Lipsa unor surse suficiente de venit din străinătate, precum transferurile din diaspora și granturile internaționale, agravează dezechilibrul contului curent.
- Este nevoie urgentă de o restructurare economică pentru a reduce vulnerabilitatea și a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.
Aceste cifre publicate de BNM subliniază gravitatea provocărilor economice din 2024, iar Moldova se confruntă cu o nevoie urgentă de reforme economice și de sprijin extern pentru a stabiliza finanțele și economia pentru perioada imediat următoare, dar și pe termen lung.
Pentru conformitate anexez linkul cu comunicatul BNM din 30.09.2024. Evoluția conturilor internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul II 2024 (date provizorii) – comunicat de presă
