Dorin POPESCU, Președinte al Uniunii Avocaților din RM, vine cu un mesaj în atenția avocaților, avocaților-stagiari, procurorilor, judecătorilor
În adresa Uniunii Avocaților din Republica Moldova (în continuare – UARM) a parvenit scrisoarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova (în continuare – CRJM) cu nr. 11/25 din 17 februarie 2025, adresată Consiliului Uniunii Avocaților și a Președintelui UARM, prin care se solicită acordul și sprijinul pentru aplicarea chestionarului (https://bit.ly/sistem-judecatoresc) în rândul avocaților, precum și încurajarea acestora să îl completeze.
În cadrul ședinței Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2025, a fost examinată chestiunea dată și au fost stabilite mai multe deficiențe a Chestionarului.
Astfel, potrivit chestionarului, „Obiectivele sondajului sunt de a stabili percepțiile judecătorilor, procurorilor și avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea sistemului de justiție. De asemenea, sondajul tinde să identifice domenii de intervenție la nivel legislativ, politici publice și practici care ar putea spori independența, eficiența și responsabilitatea judecătorilor, procurorilor și a avocaților.”
În acest sens, multe întrebări din chestionar, exced obiectivele sondajului.
În această ordine de idei, întrebările incluse în Chestionar legate de opinia avocaților privind: „publicarea listei avocaților care are datorii mai mari de 6 luni la plata cotizațiilor către UA; plata formatorilor Centrului de Instruire a Avocaților, pentru a asigura o calitate și mai bună a instruirilor; sporirea cotizației de avocat, dacă acest lucru este absolut necesar pentru a acoperi cheltuielile UA”, țin de chestiunile interne a profesiei de avocat, de competența organelor de conducere a Uniunii Avocaților, mai cu seamă că acestea sunt soluționate, după caz, în fiecare an.
La fel, întrebările legate de: „sporirea transparenței UA; îmbunătățirea regulilor de admitere în profesie; îmbunătățirea activității secretariatului UA; privind întreprinderea unor măsuri mai ferme pentru promovarea intereselor avocaților în raport cu autoritățile publice; privind organizarea instruirilor mai calitative pentru avocați și avocații stagiari;”, în mare parte sunt irelevante, or, sunt deja au fost soluționate atât pe intern, cât și la nivel legislativ. Totodată, lipsește un studiu, care ar constata ineficiența organelor de conducere în ce privește promovarea intereselor avocaților în raport cu autoritățile publice, sau ar constata eficiența joasă a secretariatului UARM, sau care să scoată la iveală probleme ce țin de calitatea instruirilor.
Cât privește întrebarea legată de domeniile de instruire al avocaților, în conformitate cu art. 35 alin. (6) lit. b1) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, art. 522 din Statutul profesiei de avocat, art. 2 din Regulamentul Centrului de Instruire a Avocaților a UARM, domeniile de instruire a avocaților, precum și prioritizarea acestora, este o atribuție exclusivă a organelor competente a Uniunii Avocaților, iar amestecul sub orice formă în această activitate fără acordul Uniunii Avocaților, știrbește din autonomia și independența profesiei.
În așa mod, culegerea informației în urma răspunsurilor la mai multe întrebări formulate în Chestionar, exced obiectivele sondajului și în același timp, nu ține de competența CRJM, ci este o atribuție a avocaților, a organelor de conducere a UARM și a Centrului de Instruire din cadrul UARM.
Prin urmare, implicarea în activitatea avocaților prin culegerea informației menționate supra, este o imixtiune în exercitarea profesiei de avocat și atentează la independența, libertatea și autonomia profesiei de avocat.
Totodată, este de menționat și faptul că întrebarea formulată de CRJM în Chestionar: „Autoritățile propun evaluarea externă (supranumită vetting) pentru a verifica integritatea și averea judecătorilor și procurorilor. În ce măsură sunteți de acord cu această propunere? Alegeți o singură opțiune”, deja este depășită și pune la îndoială eforturile Statului întreprinse până acum, legate de efectuarea evaluării externe și interne a judecătorilor și procurorilor, proces, care nu mai poate fi reversibil.
Urmare examinării demersului Centrului de Resurse Juridice din Moldova prin care se solicită acordul și sprijinul Uniunii Avocaților pentru aplicarea chestionarului (https://bit.ly/sistem-judecatoresc) în rândul avocaților, precum și încurajarea acestora să îl completeze, în cadrul sondajului de opinie privind „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție, ediția 2025”, realizat de către compania „Magenta Consulting” SRL, la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Consiliul Uniunii Avocaților a hotărât a respinge demersul CRJM.
Prin urmare, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, nu va participa la sondajul de opinie privind „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție, ediția 2025”.
În ce privește demersul de a sprijini aplicarea Chestionarului în rândul avocaților, precum și încurajarea acestora să îl completeze, în partea în care este adresat Președintelui Uniunii Avocaților, relatăm după cum urmează.
Pe lângă motivele expuse mai sus privind deficiențele chestionarului, este constatat că CRJM a publicat pe pagina sa, studiul cu denumirea: „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova 1 ianuarie – 31 decembrie 2022” (https://crjm.org/wp-content/uploads/2023/06/Radiografia-atacurilor-2022_final.pdf).
La capitolul: „Campanie de denigrare a CRJM în legătură cu reforma justiției și activitatea Comisiei pre-vetting”, a calificat opinia avocatei Cristina CIUBOTARU expusă în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” difuzată pe canalul de televiziune N4, ca fiind „o serie de atacuri împotriva OSC-urilor implicate în reforma justiției (făcând aluzie la CRJM)”.
La fel, opiniile avocatului Iurie MĂRGINEANU, într-o postare pe Facebook, au fost calificate de CRJM după cum urmează : „… l-a atacat pe directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, fost angajat FSM, în legătură cu promovarea unor amendamente.”
În același studiu, la capitolul „Atac împotriva jurnalistului Alex Cozer și canalului de televiziune Jurnal TV în legătură cu o exprimare publică”, a fost vizat Președintele Uniunii Avocaților, Dorin POPESCU, care a criticat maniera de expunere a jurnalistului Alex Cozer vis-a-vis de activitatea avocaților din țară și a solicitat prezentarea rectificărilor necesare, cu scuzele de rigoare adresate comunității avocaților, obligație care rezultă din Principiul V., din Recomandările Rec (2000) 21 din 25 octombrie 2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele-membre despre libertatea exercitării profesiei de avocat, potrivit căruia, „Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie să întreprindă orice acţiune necesară, inclusiv cele privind apărarea intereselor avocaţilor pe lângă organismul corespunzător, în cazul: e. publicării unor articole de presă ce necesită luarea de poziţie în numele avocaţilor.”
În alt studiu, publicat pe pagina CRJM: „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova 1 ianuarie – 31 decembrie 2023” (https://crjm.org/radiografia-atacurilor-asupra-organizatiilor-societatii-civile-si-aparatorilor-drepturilor-omului-din-republica-moldova-in-2023/21397/?fbclid=IwY2xjawIqzHRleHRuA2FlbQIxMAABHQdXReCLXai7_URQMwfSvZtLZoZLRJNUsehx9Fj4ZEV09FzlkhWwfg88vA_aem_XN1VnjkPyVFoGERhByLyvA), au fost vizați avovcații Gheorghe MALIC și Iurie MĂRGINEANU, care au expus opinii publice.
Astfel, considerăm că opiniile avocaților injust au fost calificate de către CRJM ca fiind atacuri asupra organizațiilor societății civile, sfidând în așa mod dreptul la opinie şi la libera exprimare, prevăzut de lege și garantat de Constituția Republicii Moldova.
Aceste calificări, contrare principiului Statului de Drept, sunt improprii profesiei de avocat și sunt contrare principiilor: b) libertății și independenţei în activitatea de avocat; c) democratismului; e) asigurării legalităţii, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură.
Este relevant și faptul că potrivit Studiului „Fazele pre-vettingului – fața nevăzută a reformei justiției”, realizat de Asociația Juriștilor Administrativi din Moldova (AJAM) și prezentat de Fundația „Friedrich Ebert” (FES) în colaborare cu Asociația Juriștilor Administrativi din Moldova (AJAM). (https://moldova.fes.de/fileadmin/user_upload/2024/Files_and_documents/Fazele_pre-vettingului_-_fata_nevazuta_a_reformei_justitiei.pdf) se arată că CRJM a avut un rol crucial în promovarea reformelor în justiție, însă implicarea lor a generat, totodată, apariția conflictelor de interese și prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal, fapt care este grav.
În special, potrivit Raportului bazat pe acest studiu, a fost scos în evidență faptul implicării active a organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova, în special a CRJM, dar și a altor ONG-uri, în procesul de evaluare a candidaților pentru funcțiile de membri în CSM și CSP. În studiu se menționează că „Aceste organizații nu doar că au promovat și susținut reforma prin campanii de advocacy, dar au avut și un rol direct în elaborarea și monitorizarea proceselor de pre-vetting și vetting. Membrii și familiile acestora au fost implicați activ în colectarea și analizarea informațiilor pentru Comisia Pre-vetting, ei au făcut parte din structurile pre-vetting, ei au fost primii candidați evaluați cu succes de către Comisia Pre-vetting, ajungând, pe această cale, în cele mai importante funcții din justiție, iar aceasta a ridicat întrebări inevitabile legate de conflictele de interese.
În ciuda contribuțiilor valoroase, implicațiile acestor organizații în procesele de evaluare au generat controverse, mai ales în contextul în care au apărut suspiciuni de favoritisme și interese personale. Lipsa unor reglementări clare privind conflictele de interese a intensificat percepția publică că aceste organizații ar urmări beneficii personale și organizaționale din implicarea în procesul de reformă. De asemenea, accesul ilegal la datele personale ale candidaților a stârnit un scandal public semnificativ, ridicând întrebări serioase privind protecția datelor și abuzurile admise în procesele de evaluare.”.
Având în vedere aceste circumstanțe, deși apreciem activitatea mai multor juriști din echipa CRJM, Președintele Uniunii Avocaților, nu va da curs solicitării CRJM de a participa la sondajul de opinie privind „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție, ediția 2025”, realizat de către compania „Magenta Consulting” SRL, la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova și nu încurajează avocații să completeze chestionarul (https://bit.ly/sistem-judecatoresc) în cadrul acestui sondaj.
Având în vedere că potrivit scenariului la sondaj urmează să participe în comun judecători, procurori și avocați, informăm Colegii judecători și procurori că Uniunea Avocaților nu va participa la acest sondaj, fapt decis prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2025.
Avocat, dr. Dorin POPESCU,
Președinte al Uniunii Avocaților din RM