Consultantul politic, Cristian Hrituc, constată ca ieri, Ivan Ceban a primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen.
Încep această postare cu un disclaimer, pentru că există posibilitatea ca unii jurnaliști din Republica Moldova să încerce să-mi răstălmăcească mesajul, iar alții, din România, să mă eticheteze drept “rusofil”.
În primul rând: atunci când și-a lansat partidul, în 2021, am scris, la doar două zile după, că s-ar putea să fie vorba despre o schimbare de strategie a Moscovei. Am spus public că Ivan Ceban nu trebuie susținut – inclusiv atunci când făcea vizite pe la Marcel Ciolacu. Nu în ultimul rând, în campania prezidențială am atras atenția că Ceban strânge observatori pentru AUR.
Revenind la interdicția impusă lui Ivan Ceban – se nasc două efecte, pe care le analizez strict în contextul Republicii Moldova, nu al României.
Primul efect: victimizarea și capital electoral
Această decizie poate genera un val de victimizare în jurul lui Ceban. Momentul ales alimentează un posibil sentiment negativ față de PAS. Istoria lui Ceban este cunoscută, dar cu toate acestea a câștigat funcția de primar al Chișinăului din primul tur.
Nu poți spune acum că interdicția reprezintă un „semnal” care va determina electoratul să se reorienteze spre PAS.
Din punct de vedere politic, decizia izolează figura lui Ceban. Dar electoral, efectul poate fi contrar: Ceban are ocazia să capitalizeze această sancțiune, mai ales dacă în spațiul public va circula exclusiv „povestea lui” – și anume că Maia Sandu a cerut României să ia această măsură.
Fără probe clare, riscul e să asistăm la o bătălie de narațiuni, iar PAS nu se află în poziția necesară pentru a câștiga o astfel de confruntare.
Pentru publicul din România, în Moldova, PAS este deja perceput ca partidul care politizează totul. Mesajul care se conturează: cine nu e cu PAS, e împotriva PAS.
Al doilea efect: limitarea opțiunilor post-electorale
Prin această mișcare, a fost limitată și capacitatea de negociere post-alegeri. Este puțin probabil ca PAS să obțină majoritatea de 50% + 1.
În viitorul parlament ar putea intra PAS, PSRM, Blocul Alternativa și un vehicul politic al lui Șor (vezi sondajele din comentarii).
Reamintesc că, pe teritoriul Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a obținut mai multe voturi decât Maia Sandu în turul I. Victoria s-a datorat votului din diaspora.
Însă acum nu poți cere diasporei să aducă 500.000 de voturi la urne pentru a recupera pierderile interne – o dublare a prezenței față de prezidențiale ar fi, practic, imposibilă.
Ceban a jucat mereu dublu, dar este mai „prizabil” electoral decât Dodon sau Șor. Cel puțin, poți încerca să îl orientezi spre susținerea parcursului pro-european. Ar fi o bătălie continuă, dar ăștia sunt parametrii de acolo.
Să nu uităm că, în turul doi al alegerilor prezidențiale, Ceban s-a fotografiat cu Maia Sandu – a fost un gest de sprijin, chiar dacă păreau aduși împreună cu forța.
Așadar, poate că decizia a fost justificată din alte rațiuni, dar nu poate fi vândută ca o mare reușită, cel puțin nu în ceea ce privește efectele pe plan intern, în Republica Moldova.
Iar dacă ai pornit pe acest drum, nu-ți mai rămâne decât să mergi all in. Urmează Dodon, Bătrâncea și toți ceilalți care așteaptă ca Moscova să-și instaleze din nou puterea la Chișinău.