Relațiile moldo-ruse în istoria contemporană, impactul mitologiilor sovietice asupra memoriei colective și etapele influenței geopolitice ruse în Basarabia – sunt temele principale care au fost analizate în cadrul dezbaterii publice: „Relațiile moldo-ruse în istoria contemporană: manifestări, consecințe, lecții”, organizată de Agenția de presă IPN. Experți și istorici au explicat modul în care epoca contemporană a modelat transformările politice și identitare din Basarabia și au punctat necesitatea înțelegerii corecte a trecutului istoric.
În debutul dezbaterii, Igor Boțan a explicat contextul general al epocii contemporane, subliniind că transformările tehnologice și științifice din secolul XX au remodelat profund societatea și au definit o nouă etapă a evoluției istorice.
„Istoria contemporană o succede pe cea modernă și începe, convențional, odată cu dezvoltarea impetuoasă a tehnologiilor, care au la bază știința nouă, bazată de mecaniza cuantică și teoria relativității, cuprinde dezvoltarea și întregii planete, în care, treptat, munca manuală este înlocuită de industria automatizată și mecanizată. Ca și celelalte epoci istorice, aceasta nu are un începutul stabilit la o anumită dată. Cele mai populare invenții din această epocă sunt internetul, telefonul mobil și altele”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Editorialistul Alecu Reniță a atras atenția asupra modului în care propaganda sovietică a distorsionat percepția publică asupra perioadei interbelice din Basarabia, afectând și astăzi deciziile populației.
„Perioada interbelică, atunci când Basarabia s-a aflat în statul unitar român, este o perioadă care a fost mistificată masiv, în primul rând, în rândul populației. Trebuie să înțelegem că opiniile din interiorul societății sunt foarte importante. Perioada interbelică trebuie să fie foarte bine cunoscută, iar toată mitologia sovietică, rusească, precum că aici a fost prăpăd, precum că basarabenii au fost exploatați, chinuiți, trebuie scoasă definitiv din mentalul colectiv. Această mitologie, din păcate, încă influențează anumite procese”, a precizat Alecu Reniță.
Istoricul Octavian Țîcu a oferit o structurare clară a etapelor prin care au evoluat relațiile moldo-ruse în secolul XX și până în prezent, evidențiind că influența Moscovei s-a manifestat constant, inclusiv prin metode subversive.
„Epoca contemporană începe cu Primul Război Mondial. Avem cinci perioade distincte a relațiilor dintre România, Basarabia, RSSM și URSS. Prima perioadă este anul 1918-1940, a doua perioadă este 1940-1941, a treia perioadă o reprezintă al Doilea Război Mondial (1941-1944). A patra perioadă este anul 1944 până în 1991 și actualitatea din 1991 până în prezent. Există acțiuni subversive pe care Rusia le poartă și acum împotriva Republicii Moldova, ele au fost folosite și în perioada interbelică, inclusiv prin intermediul Ambasadei Rusiei la București care a patronat mișcarea comunistă din România și deturnarea Basarabiei de la statul român”, a punctat istoricul Octavian Țîcu.
Dezbaterea publică „Relațiile moldo-ruse în istoria contemporană: manifestări, consecințe, lecții” este ediția a 56-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
The post Relațiile moldo-ruse în istoria contemporană: manifestări, consecințe, lecții. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN
