Fenomenul foametei din teritoriul actual al autonomiei găgăuze, impactul acesteia asupra comunităților locale și responsabilitatea autorităților naționale, regionale și locale în păstrarea memoriei victimelor foametei. Sunt principalele teme discutate în cadrul dezbaterii publice: „Comemorarea victimelor foametei în UTA Găgăuzia: ecouri din trecut pentru prezent și viitor”, organizată de Agenția de presă IPN. În cadrul dezbaterii, experți, istorici și reprezentanți ai autorităților locale, au analizat fenomenul foametei nu doar ca tragedie istorică, dar și ca lecție pentru noua generație.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a precizat că foametea nu a fost doar consecința unor factori naturali, ci o strategie de control implementată de autoritățile sovietice.
„Foametea organizată este un instrument de supunere a unei populații prin înfometare. Este o catastrofă umanitară provocată intenționat de un regim politic, care folosește lipsa hranei ca armă pentru înfrângerea rezistenței populației sau pentru a atinge alte obiective politice. Exemple notabile sunt Holodomorul din Ucraina (1932-1933) și foametea din RSS Moldovenească (1946-1947), unde seceta a fost folosită ca pretext, dar cauzele principale au fost politicile guvernamentale precum colectivizarea forțată și supra-colectarea de alimente”, a explicat Igor Boțan.
Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, a precizat că în Republica Moldova există puține spații dedicate comemorării foametei organizate, accentuând că trauma acestui fenomen rămâne profundă în comunitatea găgăuză. Edilul a precizat că subiectul a fost mult timp marginalizat în discursul public.
„Atunci la putere au venit antihriștii. La ce ne puteam aștepta de la antihriști, care au distrus toate bisericile? Eu cunosc despre ororile foametei din Găgăuzia de la tatăl meu care ține minte tot ce s-a întâmplat. Părinții mei mi-au povestit că a existat și un caz de canibalism. Cred că începând cu anii 1990, când s-a schimbat situația în țară, trebuia să avem muzee la subiectul foametei, mass-media trebuia să mediatizeze mai intens acest subiect. Doar în ultimii patru ani oamenii de la noi au început să vorbească mai des despre foamete, înainte rar vorbeau. Dacă nu va exista memoria a ceea ce s-a întâmplat, există riscul ca istoria să se repete”, a spus primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov.
Istoricul Ștefan Bejan a menționat că seceta a fost un factor secundar în declanșarea foametei, în timp ce politicile sovietice de colectare au agravat dramatic situația.
„Printre motivele care au dus la apariția fenomenului foametei din Basarabia a fost seceta și daunele provocate de cel de-al Doilea Război Mondial. Dar teritoriul Basarabiei până în prezent, este o zonă foarte secetoasă, de aceea țăranii aveau o tradiție de a păstra cereale, rezerve de cereale pentru un an sau doi, cerealele erau păstrate în hambare. De aceea, motivul principal al fenomenului foametei a fost colectarea abuzivă din partea autorităților sovietice”, a notat Ștefan Bejan.
„În aceeași perioadă, în cealaltă Moldovă, istorică, Moldova cu centrul la Iași, la fel, a fost secetă, însă nu a existat un fenomen masiv de foamete și de decese din cauza foametei. Acest lucru s-a întâmplat doar pe teritoriul fostei RSSM. Există documente de arhivă care demonstrează că cei de la Moscova cunoșteau despre situația din Basarabia, iar o parte din roada colectată de la basarabeni era vândută în afara Uniunii Sovietice. O parte a fost exportată chiar în România”, a mai spus istoricul.
Dezbaterea publică „Comemorarea victimelor foametei în UTA Găgăuzia: ecouri din trecut pentru prezent și viitor” este ediția a 57-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
The post Comemorarea victimelor foametei în Găgăuzia: ecouri pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN