Moldova între rezistență și ezitare: bilanțul unui an politic sub presiune. Op-Ed Anatol Țăranu

Anul politic care se încheie nu poate fi citit în cheie de rutină. Pentru Republica Moldova, el a fost mai degrabă un an al testelor de rezistență decât al marilor victorii, un an în care statul a fost pus constant în fața unei întrebări fundamentale: are capacitatea și voința politică de a rămâne pe traiectoria europeană într-un mediu intern fragil și într-un context geopolitic ostil? Iar această întrebare nu mai vizează exclusiv Chișinăul, ci și Bucureștiul, ca partener strategic declarat și actor-cheie în arhitectura regională.

Din această perspectivă, bilanțul nu este unul confortabil, dar nici lipsit de semnificație. A fost un an al confruntării directe dintre două proiecte de viitor: unul european, bazat pe stat de drept, reforme și desprindere de zona de influență rusă, și unul revanșard, neo-sovietic și oligarhic, care a încercat să se regrupeze sub forme aparent diverse – de la populism social și nostalgie imperială până la destabilizare deschisă. Această confruntare nu s-a purtat doar pe terenul politic sau economic, ci, tot mai clar, pe terenul identității și al orientării civilizaționale.

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a traversat anul sub presiune permanentă: războiul din Ucraina, criza de securitate regională, șantajul energetic, războiul informațional dus de Federația Rusă, tentativele de subminare a instituțiilor statului și oboseala socială acumulată după ani de crize succesive. În aceste condiții, menținerea direcției strategice occidentale nu a fost un dat, ci rezultatul unei confruntări continue. Rezistența statului moldovean nu trebuie minimalizată.

Totuși, același an a scos în evidență limitele actualului model de guvernare. Reforma justiției – piatra de temelie a angajamentului european – a avansat mai lent decât așteptările societății. Deși direcția este corectă, ritmul, coerența și capacitatea de a produce rezultate vizibile rămân vulnerabile. Această vulnerabilitate este exploatată cinic de forțele anti-europene, care asociază integrarea europeană cu ineficiența, haosul și „dictatul extern”.

Pe plan politic, opoziția pro-rusă nu a propus un proiect alternativ coerent de dezvoltare, ci a mizat aproape exclusiv pe frică, destabilizare și nostalgii sovietice. Protestele „sociale” cu finanțare obscură, retorica anti-occidentală și tentativele de decredibilizare a statului au demonstrat că miza reală nu este bunăstarea cetățenilor, ci readucerea Republicii Moldova într-o zonă de control geopolitic pierdută. Astfel, anul a confirmat că principala linie de clivaj din societate nu este una ideologică clasică, ci una profund civilizațională.

În acest context, problema identitară devine centrală și nu poate fi tratată ca un subiect secundar al agendei europene. Alianța electorală PAS-BUN formalizată pe ultima sută de metri a campaniei parlamentare nu a fost un simplu aranjament tactic, ci rezultatul unui compromis politic major: Blocul Unirea Națiunii a acceptat să nu participe separat la alegerile parlamentare, cedând propriul capital electoral și reprezentarea directă, în favoarea consolidării unui front pro-european. Prețul acestui gest a fost un angajament explicit al guvernării de a promova identitatea românească prin politici publice, ca fundament firesc al integrării europene. Acest angajament presupunea depășirea ambiguităților identitare, asumarea clară a limbii române, a istoriei comune și integrarea lor coerentă în politicile educaționale, culturale și simbolice ale statului.

În practică însă, PAS a evitat până în prezent onorarea acestui angajament. Guvernarea a continuat linia unui moldovenism „civic” vag, precaut până la paralizie, care evită asumarea identității românești de teama costurilor electorale. Această ezitare nu a redus polarizarea, ci a perpetuat confuzia identitară și a lăsat spațiu liber propagandei antiromânești și moldovenismului de inspirație sovietică reambalată. Mai mult, tăcerea asupra acestui subiect a subminat credibilitatea compromisului politic din campanie și a slăbit dimensiunea civilizațională a proiectului european, transformând integrarea într-un discurs tehnocratic lipsit de rădăcini identitare clare.

Dar responsabilitatea nu se oprește la Chișinău. Bucureștiul nu poate pretinde rolul de „avocat al integrării europene a Republicii Moldova” fără a-și asuma și dimensiunea identitară a acestui proces. Politica României față de Republica Moldova a fost, în mare parte, una de sprijin financiar, infrastructural și diplomatic, dar marcată de o autocenzură strategică atunci când vine vorba despre identitate, limbă, istorie, educație și spațiul informațional. Sub pretextul „respectării sensibilităților interne”, România a evitat subiectele decisive.

Această prudență nu a fost neutră. În absența unei politici culturale și educaționale coerente, spațiul identitar a fost ocupat de narative ostile, promovate sistematic de Federația Rusă, fără complexe și fără pauze diplomatice. Fără manuale comune de istorie, fără programe consistente de formare a profesorilor, fără o strategie media coordonată și fără investiții serioase în spațiul informațional comun, discursul despre „spațiul cultural românesc” a rămas, în mare parte, declarativ.

Anul politic a fost, totodată, unul al maturizării geopolitice. Republica Moldova nu mai este percepută doar ca un „stat mic și vulnerabil”, ci ca o piesă relevantă în arhitectura de securitate regională. Sprijinul Uniunii Europene, apropierea de structurile occidentale și cooperarea cu România nu sunt gesturi simbolice, ci investiții strategice într-o zonă de frontieră a lumii libere. Dar aceste investiții cer claritate, nu ambiguitate.

Totuși, în ciuda sprijinului european masiv, economia moldovenească rămâne prinsă într-o capcană structurală: creșterea PIB în ultimii 5 ani – doar 0,4% în total (stagnare echivalentă cu anii ’90); populația ocupată – 808 mii, cel mai mic nivel istoric; sărăcia absolută în sudul țării a crescut de la 31% la aproape 50%; datoria publică a ajuns la 131,2 miliarde lei. Aceste cifre demonstrează eșecul fundamental al modelului economic de stat independent.

Cel mai dramatic indicator este emigrarea masivă. Sute de mii de moldoveni, în special tineri educați, au ales să plece. Mulți – poate majoritatea – lucrează și trăiesc în România. Acest exod reprezintă un referendum continuu, silențios, dar devastator, împotriva statului moldovenesc independent. Tinerii votează cu picioarele, alegând România pentru că acolo pot comunica în limba lor maternă, înțeleg cultura, se simt acasă. Paradoxul tragic este că acest lucru demonstrează ceea ce ar trebui să fie evident: moldovenii și românii sunt același popor, iar granița este artificială, produsul Pactului Ribbentrop-Molotov.

În același timp, anul a demonstrat limitele neutralității declarative. Într-o regiune marcată de război, neutralitatea fără garanții reale de securitate este o iluzie periculoasă. Conflictul transnistrean, prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova și vulnerabilitățile structurale ale statului cer nu doar diplomație, ci curaj politic și o aliniere strategică clară, susținută consecvent de România, ca stat membru NATO și UE.

Poate cea mai importantă lecție a acestui an este că timpul ambiguităților se apropie de sfârșit. Republica Moldova nu mai poate avansa simultan în două direcții, iar România nu mai poate trata problema identitară ca pe un subiect „delicat”. Clarificarea identitară nu este un capriciu ideologic, ci o condiție de securitate națională și de reziliență strategică, de ambele părți ale Prutului.

Bilanțul anului politic nu este, așadar, unul triumfalist. Este bilanțul unui stat care rezistă, dar ezită, și al unui partener strategic care sprijină, dar se abține. Într-o regiune în care Rusia mizează pe confuzie, ezitarea echivalează cu vulnerabilitate. Anul ce vine nu va ierta ambiguitățile. Iar istoria recentă a demonstrat deja că, pentru Republica Moldova, stagnarea este cel mai periculos scenariu posibil.

The post Moldova între rezistență și ezitare: bilanțul unui an politic sub presiune. Op-Ed Anatol Țăranu appeared first on ipn.md.

ULTIMA ORĂ

Starea militarului rănit cu arma rămâne critică

Militarul care s-a rănit cu arma este în stare...

Președinția cipriotă a Consiliului UE prioritizează securitatea și extinderea Uniunii

Consolidarea securității și a capacității de apărare, precum și...

Inspecție la stații de alimentare auto, după sesizările șoferilor despre calitatea motorinei

Statul inițiază controale la stațiile de alimentare cu combustibil,...

Bugetul Procuraturii crește în 2026 cu 15 milioane de lei

Bugetul Procuraturii pentru anul curent depășește 519 milioane de...

Adunarea Națională a Franței a votat recunoașterea permiselor moldovenești

Adunarea Națională a Franței a aprobat Acordul cu Republica...

A fost suspendată ratificarea acordului UE-SUA, din cauza tensiunilor legate de Groenlanda

Ratificarea acordului comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite...

Premierul Munteanu la Davos: România – principalul partener al Republicii Moldova

Republica Moldova construiește legături energetice, rutiere și educaționale cu...

ULTIMA ORĂ

VIDEO // Expoziția „Republica Moldova prezintă” va fi organizată la Brașov în perioada 27-28 iunie

Expoziția „Republica Moldova prezintă” va fi organizată la Brașov în perioada 27-28 iunie. Antreprenorii autohtoni care își doresc să participe la eveniment, pot depune dosarele...

Reacția lui Vlad Plahotniuc după sentință: „Judecătorii au fost ținuți în șah de vettingul PAS”

Vlad Plahotniuc a reacționat după sentința pronunțată în prima instanță în dosarul său, calificând decizia drept „un triumf al puterii politice asupra legii” și...

Important

VIDEO // Expoziția „Republica Moldova prezintă” va fi organizată la Brașov în perioada 27-28 iunie

Expoziția „Republica Moldova prezintă” va fi organizată la Brașov în perioada 27-28 iunie. Antreprenorii autohtoni care își doresc să participe la eveniment, pot depune dosarele la Camera de Comerț și Industrie (CCI) până la 5 iunie curent, ...

Milioane ilegale pentru proteste: Un „curier” al fostului Partid „Șor”, condamnat la închisoare

Transmitea milioane de lei în pungi liderilor locali ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023, bani care erau folosiți și pentru achitarea persoanelor mobilizate să participe la proteste. „Curierul” formațiunii politice va sta patru ani după gratii pentru că a ajutat, în mod conștient, la finanțarea ilegală a partidului cu bani proveniți de la un grup criminal organizat.

A luat banii, a dispărut și nu a livrat 20 de tone de fructe unei persoane: Bărbat reținut pentru escrocherie

Un bărbat de 50 de ani din raionul Strășeni, suspectat de escrocherie în proporții deosebit de mari, cu un prejudiciu estimat la peste 350.000 de lei, a fost reținut de polițiștii și procurorii de la Botanica. Potrivit materialelor acumulate, suspectul, acționând în calitate de reprezentant al unei companii agricole, ar fi indus în eroare un bărbat de 44 de ani, promițând comercializarea a aproximativ 20 de tone de fructe. După...

(foto) Cine este miliardarul Michal Strnad, noul rege al armelor din Europa: „Războiul din Ucraina i-a dublat averea”

Michal Strnad, 33 de ani, liderul grupului Czechoslovak Group (CSG), și-a dublat averea în 2026, ajungând la 30,9 miliarde de dolari, datorită listării companiei la Bursa din Amsterdam, cea mai mare ofertă publică inițială din industria de apărare, informează Forbes și Libertatea.

Ceban, despre rezidenții care nu vor să lucreze în sate: După condițiile din Chișinău, pleacă la țară. Nu toți preferă

Nu toți rezidenții preferă să meargă în sate, conform repartizării, din cauza condițiilor pe care le-au avut la căminele din Chișinău, susține ministrul Sănătății, Emil Ceban, Conform lui, responsabilii lucrează cu fiecare contract în mod individual, pentru a menține tinerii doctori în sistem. Ministrul a relatat că, dacă absolvenții nu lucrează conform repartizării, aceștia trebuie să întoarcă banii pentru studii statului, deoarece rezidențiatul se face doar la buget, iar în...

(video) Replici la Guvern. Premierul, nemulțumit de un aviz prezentat pe fugă, de Gavriliță: Vom vota acum, dar vă rog să evităm așa urgențe

Replici în ședința de astăzi a Guvernului. Premierul Alexandru Munteanu i-a solicitat ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, să evite avizele urgente pe viitor. „Cu cât mai puține urgențe, cu atât mai mult timp avem să analizăm toate avizele propuse”, a subliniat Munteanu.

Răspuns în maximum 24 de ore la alertele de mediu: „Intervenim înainte ca daunele să fie iremediabile”

Inspectoratul pentru Protecția Mediului va organiza un centru operațional de reacție imediată la alertele de mediu. Astfel, inspectorii vor putea interveni nu doar în timpul programului obișnuit, ci și seara, în weekend-uri sau de sărbători.