Olesea Stamate avertizează că discuțiile privind comasarea Universității din Cahul cu UTM reflectă o lipsă gravă de viziune pentru dezvoltarea regională

Mai multe știri pe https://t.me/telexmd

Fosta deputată Olesea Stamate avertizează că discuțiile privind comasarea Universității din Cahul cu UTM reflectă o lipsă gravă de viziune pentru dezvoltarea regională. Potrivit ei, eliminarea autonomiei unei universități regionale va accelera migrația spre Chișinău și va slăbi și mai mult centrele din teritoriu.

Lăsând la o parte suspiciunea că aceasta se face cu dedicație pentru ca un fost deputat ales pe listă PAS să-și poată păstra fotoliul încă un mandat, ce îmi pare mai grav este faptul că lipsa de viziune privind dezvoltarea țării în ansamblul său este o bombă cu efect întârziat. Explic ce am în vedere.

Migrația către centre urbane este un fenomen normal în procesul urbanizării țărilor. Însă la noi această migrație se manifestă primordial spre capitală. Capitala devine supra-aglomerată, urbele regionale – tot mai pustii. Ce ii poate retine/atrage pe cetățenii noștri sa rămână în centrele regionale? Faptul că acestea să devină realmente centre regionale, nu doar puncte pe hartă. Adică să aibă educație de calitate, locuri de muncă mai mult sau mai puțin similar plătite celor din capitală și acces la servicii calitative, susține Olesea Stamate.

Dacă scoți din ecuație accesul la educație de calitate, oferi încă un motiv pentru ca oamenii să migreze spre capitală, mai spune ea.

Îmi veți spune că comasarea universității din Cahul cu UTM nu înseamnă lichidarea acesteia, ci doar un management unic. Teoretic – poate. Practic însă, lucrurile vor arăta diferit. Nu degeaba mediul academic bate alarma. Când rectorul de la Chișinău, oricine va fi el, va decide alocarea unor fonduri pentru dezvoltarea universitară, sau scrierea unor proiecte pentru atragerea finanțării europene pentru universitate, la care sediu credeți ca se va orienta prioritar, la fel din Chișinău sau cel din Cahul? Fiind, cu o certitudine de 99,99% rector ales din Chișinău și nu din Cahul.

Alții vor spune că universitatea din Cahul are puțini studenți.Da, așa este. Însă statul dacă vrea să dezvolte regiunile, trebuie să se îngrijească de creșterea centrelor universitare în regiuni, să investească în ele astfel încât acestea să devină pol de atracție regională, nu invers.

Cum văd eu Universitatea din Cahul ca pol de atracție regională?

1. Universitate mică, cu profil clar. Nu de toate cîte puțin. De exemplu, focusarea pe formarea specialiștilor pentru serviciile publice și economia locală, cum ar fi:

  • a) Școală de Administrație Publică & Politici Regionale (management public local, achiziții, managementul proiectelor), devenind o fabrică de capacitate pentru primării/consilii/servicii desconcentrate.
  • b) Educație & Servicii sociale (pedagogie modernă, psihopedagogie, logopedie, asistență socială, consiliere școlară), abordând deficitul de specialiști în teritoriu;
  • c) Adițional, în baza accesării proiectelor UE, pot fi dezvoltate ca laboratoare tematice în agro-mediu & reziliență climatică, economie regional și antreprenoriat (IMM).

2) De ce unificarea cu UTM ar fi contraproductivă:

  • a) se pierde tocmai avantajul unei universități regionale: autonomie + adaptare rapidă.
    O universitate mică poate schimba programe și curricula rapid, în funcție de nevoile Sudului. Într-un mega-sistem, Cahul devine „filială” cu decizii lente și standardizate.
  • b) UTM e orientată structural spre tehnic/inginerie și logica unui centru mare. Riscul e ca programele-cheie pentru Cahul (educație, social, politici locale) să devină secundare, resursele să fie direcționate către prioritățile centrului.
  • c) Efect de centralizare: banii, proiectele, deciziile se mută la Chișinău
  • d) În asemenea situații de incertitudine, apare riscul pierderii leadership-ului local și plecării, mai ales ale celor buni, spre alte instituții.

Înainte de a decide comasarea, ajută universitatea regională cu un plan de creștere, cu o viziune, cu proiecte investiționale. Vezi dacă are sorți de izbândă. Mai ales în contextul absorbției fondurilor UE. Cu cât mai mulți ”subiecți” pregătiți în scrierea proiectelor și accesarea acestora, cu atît mai bine, a mai declarat fosta deputată, Olesea Stamate.

Mai multe știri pe https://t.me/telexmd

Recomandăm și ..

Ion Ceban anunță un nou proiect de infrastructură: sens giratoriu și platformă pentru accesul spre Aeroportul Chișinău

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță lansarea unui nou proiect de infrastructură menit să îmbunătățească accesul către Aeroportul Internațional Chișinău și să fluidizeze traficul urban. Municipalitatea urmează să semneze un acord cu autoritățile centrale pentru amenajarea unui sens giratoriu, a unei platforme pentru pasageri și pentru dezvoltarea unor treceri peste calea ferată...

Ultima orǎ ..

Donație de peste jumătate de milion de euro: Pompierii din R. Moldova au primit echipamente moderne din Danemarca

Pompierii din Republica Moldova au primit 150 de aparate autonome de respirat și 220 de seturi de echipamente individuale de protecție, care vor contribui la sporirea nivelului de siguranță al salvatorilor în intervenții la incendii, accidente industriale sau misiuni cu substanțe periculoase. Echipamentele în valoare de circa 600 de mii de lei au fost donate de Danemarca.

Șoferi, faceți plinul astăzi: Benzina și motorina se scumpesc simțitor în weekend

Carburanții vor fi mai scumpi și în weekend. Astfel, în perioada 28 februarie - 2 martie, litrul de benzină va costa cu 8 bani mai mult, iar cel de motorină se scumpește cu 13 bani, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

FOTO IGSU a primit echipamente pentru pompieri și salvatori, în valoare de 600.000 de euro

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a primit astăzi, 27 februarie, prima donație de echipamente achiziționate în cadrul proiectului multianual „Inițiativa daneză pentru protecția civilă în Moldova 2025-2028”. Lotul primit din partea Danemarcei este estimat la aproximativ 600.000 de euro și include 150 de aparate autonome de respirat pentru pompieri, cu piese de schimb și standuri de testare, precum și 220 de seturi de echipamente individuale de protecție. La ceremonia oficială organizată în incinta...

În Republica Moldova, circa 2.500 de persoane suferă de boli rare. Mai mult de jumătate sunt copii

Aproximativ 2.500 de persoane din Republica Moldova trăiesc cu o boală rară, iar peste jumătate dintre ele sunt copii. Doar în 2025, statul a alocat peste 22,4 milioane de lei pentru tratamentul spitalicesc al acestor pacienți, alte circa 12,9 milioane de lei fiind direcționate pentru medicamente compensate în regim ambulatoriu. Datele Ministerului Sănătății mai arată că 20 de pacienți cu miastenia gravis și sindromul Guillain-Barré au beneficiat anul trecut de tratament cu imunoglobulină umană, costul...

ÎN CONTEXT | Cosmin Gabriel Păcuraru, despre tensiunile dintre Ungaria, Slovacia și Ucraina: Șantajul energetic – arma războiului hibrid

Tensiunile dintre Ungaria, Slovacia și Ucraina au atins un nou punct critic, după ce livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba au fost întrerupte în urma unor atacuri militare. Energia rămâne un instrument din arsenalul războiului hibrid, iar infrastructura tehnică, dependentă de decizii politice, devine un câmp de presiune asupra Ucrainei, afirmă expertul în strategii energetice din România, Cosmin Gabriel Păcuraru.

Corupție în sectorul energetic din Ucraina: prejudiciu de zeci de milioane la Centrala Termică Trypilska

O schemă de delapidare de proporții a fost descoperită în urma lucrărilor de reparație efectuate la Centrala Termică Trypilska din regiunea Kiev, care a fost avariată de atacurile rusești, prejudiciul estimat ridicându-se la cel puțin 50 de milioane de grivne. Ancheta a fost desfășurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Parchetul General al Ucrainei. Potrivit informațiilor apărute în presa ucraineană, mai multe companii private ar fi pus la punct un plan de deturnare...

FMI a aprobat un împrumut de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina: Condițiile impuse Kievului

Fondul Monetar Internațional (FMI) a acordat aprobarea finală pentru un împrumut de 8,1 miliarde de dolari destinat Ucrainei, în condiții mai flexibile decât cele stabilite inițial pentru țara afectată de război, scrie adevarul.ro.