Declarație APIT: De ce noul Cod al turismului european nu seamănă cu nimic din ce a fost înainte

Europa a intrat deja într-o nouă fază a turismului, notează Asociația Patronală a Industriei Turismului. Conform membrilor organizației, domeniul a ieșit „din logica simplă a revenirii post-criză”.

Reprezentanții ramurii consideră că în 2026, nu mai este vorba vorba despre un sector care încearcă să recupereze pierderile, ci despre o industrie care intră într-o etapă nouă, când contează tot mai puțin volumul brut și tot mai mult calitatea creșterii, capacitatea de adaptare și competitivitatea reală a destinațiilor.

„Datele internaționale confirmă că Europa rămâne una dintre cele mai solide geografii turistice ale lumii. Dar ele arată și că ritmul european, deși stabil, nu mai este suficient pentru a garanta automat relevanța și leadershipul. În timp ce Europa avansează, alte regiuni accelerează mai rapid, iar competiția pentru atenția turistului global devine mai dură, mai sofisticată și mai puțin predictibilă. În aceste condiții, simpla reputație istorică nu mai este suficientă. Continentul trebuie să-și apere poziția prin produse mai inteligente, infrastructură mai eficientă, experiențe mai bine construite și un management mai matur al destinațiilor”, se arată în declarația APIT.

Conform membrilor Asociației, „Europa nu mai este în faza de supraviețuire, ci în faza de consolidare. Aceasta este marea schimbare de fond. Ani la rând, discuția despre turism a fost dominată de ideea revenirii: revenirea fluxurilor, revenirea încrederii, revenirea conectivității, revenirea consumului. În 2026, această etapă este depășită. Turismul european intră într-o logică nouă, în care nu mai este suficient să revii, ci trebuie să demonstrezi că poți construi un model mai bun decât cel din trecut”.

„Această schimbare de paradigmă mută accentul de pe cantitate pe valoare. Nu orice creștere este o creștere bună. Nu orice destinație aglomerată este o destinație performantă. Nu orice număr mare de sosiri înseamnă automat impact economic sănătos sau dezvoltare sustenabilă. Tot mai mult, succesul începe să fie măsurat prin calitatea experienței, durata șederii, valoarea cheltuielilor, integrarea economiei locale și capacitatea destinației de a gestiona inteligent presiunea turistică.
Prima mare tendință: de la turismul de volum la turismul de valoare În noua etapă europeană, performanța nu mai poate fi judecată exclusiv prin sosiri și înnoptări. În multe destinații, numărul de vizitatori a revenit sau chiar a depășit nivelurile de referință, însă în același timp au crescut presiunile asupra infrastructurii, comunităților locale și resurselor naturale.

De aceea, în 2026, câștigă nu destinațiile care atrag pur și simplu mai mulți turiști, ci acelea care reușesc să atragă turiști mai relevanți pentru propria economie: vizitatori care stau mai mult, cheltuie mai bine, consumă local, respectă locul și distribuie beneficiile în teritoriu. În mod inevitabil, discuția europeană despre turism se mută de la marketingul clasic la managementul de destinație, guvernanță, capacitate instituțională și impact real”, se arată în declarație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O altă tendință, conform APIT, o reprezintă extinderea sezonului și redistribuirea fluxurilor. „Turismul european nu mai depinde exclusiv de vârful verii. Cererea se mută tot mai mult către perioadele de umăr, către experiențe mai calme, către destinații mai puțin aglomerate și către o logică a alegerii mai calculate. Călătorul caută tot mai des spații în care să respire, să descopere și să consume cu sens, nu doar să bifeze obiective. Această mutație schimbă regulile jocului și pentru statele mai mici sau pentru destinațiile emergente. Ceea ce altădată părea o slăbiciune, lipsa turismului de masă, sezonalitatea mai redusă, profilul mai discret, poate deveni acum avantaj competitiv. Într-o Europă în care tot mai mulți turiști caută autenticitate, ritm mai lent, spații mai puțin saturate și experiențe reale, destinațiile care știu să valorifice patrimoniul local, gastronomia, natura, cultura vie și relația directă cu comunitatea pot câștiga teren”, conform analizei.

A treia tendință este schimbarea profilului cererii, potrivit APIT.  „Turistul european și internațional devine mai atent, mai selectiv și mai puțin dispus să plătească pentru produse standardizate, lipsite de sens și de identitate. Accentul se mută de la sightseeing-ul mecanic la experiențe cu semnificație: gastronomie locală, natură, wellbeing, patrimoniu interpretat inteligent, itinerarii tematice, mobilitate ușoară și servicii care reduc fricțiunea din călătorie. În paralel, pe piețele long-haul, interesul pentru Europa rămâne solid, dar devine mai prudent. Europa continuă să fie percepută foarte bine la capitolul siguranță, infrastructură și diversitate de experiențe, ceea ce îi oferă în continuare un avantaj strategic clar. Totuși, ea nu mai poate conta pe inerție. Trebuie să-și argumenteze mai bine valoarea în fața turistului global, într-o piață în care comparația este permanentă, iar așteptările sunt tot mai mari”, consideră membrii Asociației.

A patra tendință este presiunea prețului și a valorii percepute în întreaga Europă. Conform estimărilor, costurile de transport, cazare și operare rămân ridicate, iar consumatorul începe să compare tot mai dur. Piața nu mai recompensează automat destinațiile consacrate sau scumpe.

„Va câștiga cine oferă un raport mai bun între experiență, confort, accesibilitate și sens. Această realitate favorizează destinațiile care sunt capabile să construiască produse clare, bine poziționate și coerente, nu doar frumoase în prezentare. În noua economie a turismului, valoarea percepută devine la fel de importantă ca prețul propriu-zis. Nu este suficient să fii atractiv. Trebuie să fii convingător”, susțin membrii APIT.

Încă o tendință este marcată inteligență artificială, date și management de precizie. Reprezentanții APIT consideră că una dintre cele mai importante schimbări ale perioadei este intrarea accelerată a inteligenței artificiale și a deciziilor bazate pe date în managementul turismului.

„Nu va mai fi suficient să ai atracții bune. Va trebui să ai și capacitatea de a înțelege cererea aproape în timp real, de a segmenta publicurile, de a construi oferte flexibile și de a comunica inteligent pe piețe diferite. Turismul european din 2026 devine tot mai mult un joc de precizie. Avantajul competitiv se construiește prin coordonare între stat, business, regiuni, comunități și sisteme de formare, prin branding coerent, infrastructură funcțională, produse turistice bine ambalate și politici publice mature care leagă turismul de economie, competențe, tehnologie și dezvoltare regională”, se arată în analiză.

Pentru Republica Moldova, această schimbare europeană nu este o temă abstractă. Conform APIT, este vorba despre o oportunitate strategică, iar țara „nu poate și nici nu trebuie să copieze modelul destinațiilor de masă. Șansa ei este să intre în noua etapă europeană a turismului exact cu ceea ce are mai valoros: autenticitate, scară umană, experiențe cu identitate, vin, gastronomie, rural, natură, cultură vie, proximitate regională și posibilitatea de a construi încă de acum un model mai coerent de management al destinației”.

„Într-o Europă care începe să caute mai mult sens și mai puțină aglomerație, Moldova poate deveni relevantă tocmai pentru că nu este un produs saturat. Dar această oportunitate nu se va transforma singură în performanță. Ea cere arhitectură instituțională, coordonare, viziune și capacitatea de a lega promovarea de politici publice, de investiții și de construcția unei destinații credibile. Adevărata întrebare pentru Republica Moldova nu este dacă are potențial turistic. Îl are. Întrebarea reală este dacă reușim, suficient de repede, să construim sistemul care să transforme acest potențial într-un avantaj competitiv stabil.
2026 nu este doar încă un an bun pentru turismul european. Este anul în care se vede deja cine intră în noua logică a industriei și cine rămâne blocat în vechile reflexe. Destinațiile care înțeleg că viitorul aparține calității, coordonării, tehnologiei și valorii locale vor crește. Celelalte vor continua să existe, dar vor pierde treptat relevanță. Pentru noi, miza nu este doar să fim prezenți pe harta turistică a Europei. Miza este să fim prezenți cu un model inteligent, coerent și credibil”, punctează membrii APIT.

Articolul Declarație APIT: De ce noul Cod al turismului european nu seamănă cu nimic din ce a fost înainte apare prima dată în Realitatea.md.

MAI MULT REALITATEA

ULTIMA ORĂ

Sindicaliștii din sănătate cer majorări salariale și avertizează asupra crizei din sistem

Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă...

Ce mărci încalcă cel mai des regulile de circulație: Mercedes domină topul

Datele unui raport de analiză privind încălcările rutiere indică...

Acum e mai ușor! Guvernul a simplificat procedurile pentru activitățile din zona de frontieră

Cetățenii și agenții economici care desfășoară activități în zona...

Ceapa galbenă, mai scumpă în Moldova: Prețul aproape s-a dublat în ultimele zile

Începând de la sfârșitul săptămânii trecute, prețul angro al...

Sute de mii de investigații acoperite prin polița de asigurare medicală în 2025

Peste 683 de mii de investigații de înaltă performanță...

ULTIMA ORĂ

A vândut „tractoare fantomă”: Schema prin care un bărbat a păcălit mai multe victime și le-a lăsat fără peste jumătate de milion de lei....

Un bărbat de 35 de ani a fost condamnat pentru comiterea a patru episoade de escrocherie, după ce ar fi înșelat mai multe persoane...

Apel către Consiliul Municipal Chișinău pentru susținerea inițiativei Partidului Nostru privind redenumirea unui spațiu public în memoria maestrului Gheorghe Urschi

Denis Șova, consilier municipal din partea Partidului Nostru, a lansat un apel către toate fracțiunile din Consiliul Municipal Chișinău de a susține inițiativa de...

Important

A vândut „tractoare fantomă”: Schema prin care un bărbat a păcălit mai multe victime și le-a lăsat fără peste jumătate de milion de lei....

Un bărbat de 35 de ani a fost condamnat pentru comiterea a patru episoade de escrocherie, după ce ar fi înșelat mai multe persoane sub pretextul vânzării de tehnică agricolă.

Comisia Europeană propune munca de la distanță și transport public mai ieftin din cauza crizei energetice

Comisia Europeană propune o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului în comun pentru a atenua efectele crizei energetice cauzate de conflictul din jurul Iranului, scrie El Pais, care citează un proiect al Bruxelles-ului. Se menționează că conflictul a costat europenii peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil, anunță mediafax.ro. De asemenea, printre măsurile posibile ale Comisiei Europene se numără...

Cer variabil și temperaturi de până la 20 de grade Celsius, prognozate pentru ziua de joi

Vremea va fi variabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova joi 16 aprilie, cu precipitații slabe izolate pe timpul nopții și temperaturi maxime de până la +20°C, transmite MOLDPRES. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în cursul nopți...

Sindicaliștii din sănătate cer majorări salariale și avertizează asupra crizei din sistem

Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă cu probleme structurale grave și cere intervenții urgente, inclusiv majorări salariale de peste 10%, pentru a preveni pierderea continuă a personalului și degradarea serviciilor pentru pacienți. Revendicările au fost aprobate unanim pe 3 aprilie și au fost expediate către Parlament, Guvern și instituțiile responsabile, transmite BANI.MD. „Este nevoie de salarii decente pentru a menține calitatea serviciilor medicale și pentru a păstra...

Braconaj în plină prohibiție pe lacul Beleu: Doi bărbați din raionul Cahul au fost prinși cu 75 de pești și 12 plase. Prejudiciul, estimat...

Un caz de braconaj piscicol pe lacul Beleu a fost depistat de polițiștii de frontieră, în plină perioadă de prohibiție, când pescuitul este strict interzis pentru protejarea resurselor acvatice. Intervenția a avut loc în cadrul operațiunii „Triton 2026”.

Braconaj în plină prohibiție pe lacul Beleu: Doi bărbați din raionul Cahul au fost prinși cu 75 de pești și 12 plase. Prejudiciul, estimat...

Un caz de braconaj piscicol pe lacul Beleu a fost depistat de polițiștii de frontieră, în plină perioadă de prohibiție, când pescuitul este strict interzis pentru protejarea resurselor acvatice. Intervenția a avut loc în cadrul operațiunii „Triton 2026”.

Braconaj în plină prohibiție pe lacul Beleu: Doi bărbați din raionul Cahul au fost prinși cu 75 de pești și 12 plase. Prejudiciul, estimat...

Un caz de braconaj piscicol pe lacul Beleu a fost depistat de polițiștii de frontieră, în plină perioadă de prohibiție, când pescuitul este strict interzis pentru protejarea resurselor acvatice. Intervenția a avut loc în cadrul operațiunii „Triton 2026”.