Structura „extraterestră” din inima deșertului Sahara, despre care nu se cunoaște aproape nimic. Misterul Ksar Draa pare de nedescifrat

Situată în Provincia Timimoun din Algeria, Ksar Draa este o fortăreață veche de sute de ani, construită din motive necunoscute de civilizații la fel de misterioase.

Cei mai mulți dintre turiști sunt familiarizați cu Piramidele Giza din Egipt sau Machu Picchu din Peru, dar ratează o atracție misterioasă: Ksar Daar din Algeria, scrie allthatsinteresting.com.

Fortăreața din inima deșertului Sahara, localizată în Provincia Timimoun, reprezintă o citadelă în ruine, uluitoare și misterioasă în același timp.

Nimeni nu știe exact când a fost construită, de către cine sau când și de ce a fost abandonată.

Ruinele circulare din Ksar Draa nasc, de secole, întrebări pentru istorici. Se ridică din deșert ca o structura extraterestră, înconjurată de oceanul de nisip.

Construită din nisip și piatră, fortăreața a fost, cândva, o structură formidabilă.

Dar ce rol a avut citadela? Răspunsul rămâne un mister, chiar și azi.

Ksar Draa este unul din cele mai importante situri arheologice ale Algeriei.

Chiar dacă a fost abandonată de secole, fortăreața pare că spune o poveste fascinantă, care trebuie „dezgropată” gradual, în sufletul deșertului.

Ce este Ksar Draa?

„Ksar” reprezintă un sat fortificat nord-african, înființat tradițional de berberi, o civilizație care a trăit în Africa de Nord, încă de la începutul istoriei consemnate a omenirii.

Aceste sate erau formate din sate și un grânar comun. Totuși, cuvântul „ksar” înseamnă și „castel” în limba arabă – și Ksar Draa seamănă cu o citadelă.

Fortăreața din deșertul Sahara este înconjurată de dune. După cum relatează „Maghreb Magazine”, zidurile fortăreței – făcute din nisip, paie și chirpici, au o înălțime de 9 metri și o grosime de 1,80 metri.

Nu doar că ar fi protejat împotriva furtunilor de nisip și a căldurii, ci ar fi fost impenetrabilă pentru eventualii invadatori.

În prezent, Ksar Draa este o ruină. În trecut, probabil a găzduit case, școli, bucătării comunale și chiar o moschee generoasă.

Dar Ksar Draa a născut mai multe întrebări decât răspunsuri. Nu există hieroglife, precum cele egiptene, care să ofere un indiciu despre istoria locului.

Nu se cunoaște vârsta exactă a fortăreței, deși unii istorici o estimează la cel puțin 700 de ani.

Nimeni nu știe cine a construit orașul și de ce.

Teorii despre Ksar Draa

Care ar fi fost scopul fortăreței Ksar Draa? Forma ei circulară și amplasarea este diferită față de construcțiile berberilor ksari, localizate de regulă în munți.

Există posibilitatea ca Ksar Draa să fi fost o închisoare. Aflată în mijlocul deșertului, prizonierilor le-ar fi fost imposibil să evadeze.

După alți istorici, Ksar Draa ar fi servit drept „caravanserai”, un fel de han unde caravanele, pelerinii și călătorii opreau pentru a se odihni.

Cu siguranță că o asemenea structură ar fi devenit neprețuită în timpul traversării Saharei.

Alții au suspectat că Ksar Draa ar fi fost un adăpost pentru evrei, din vremurile persecuției lor religioase.

În secolul 15, liderul islamic Muhammad al-Maghili a organizat campanii locale împotriva evreilor și mulți au fost obligați să își părăsească locuințele. Este posibil să fi căutat salvarea în Ksar Draa.

Un mister care dăinuie peste secole

În cele din urmă, adevărata istorie a fortăreței Ksar Draa este cunoscută doar de deșertul care o înconjoară.

Nu au fost realizate excavări arheologice de anvergură în această zonă. Ce se ascunde oare sub dunele de nisip din jurul Ksar Draa?

Misterul din mijlocul Deșertului Sahara va fi, cu siguranță, dezvăluit de istoricii generațiilor viitoare.

Până atunci, Ksar Draa rămâne un loc fascinant, cu o structură impresionantă care se ridică în deșert ca un miraj. Dar acest miraj, chiar dacă misterios, este foarte real.

Autorul recomandă:

The post Structura „extraterestră” din inima deșertului Sahara, despre care nu se cunoaște aproape nimic. Misterul Ksar Draa pare de nedescifrat first appeared on Nexta.ro.

MAI MULT NEXTA.RO

ULTIMA ORĂ

ULTIMA ORĂ

26 000 de euro ascunși de autorități: O pasageră care pleca spre Roma riscă sancțiuni după controlul vamal

O femeie în vârstă de 31 de ani, cetățeană nerezidentă, a fost depistată pe Aeroportul Internațional Chișinău cu 26 de mii de euro nedeclarați, în...

Împreună cu toți deputații din opoziție, Renato Usatîi a cerut mai mult respect și mai puține restricții în Parlament: „Сetățenii așteaptă soluții și rezultate,...

Liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat practicile de cenzură din actualul legislativ, într-o declarație comună a opoziției parlamentare, făcută după ce microfonul...

Important

26 000 de euro ascunși de autorități: O pasageră care pleca spre Roma riscă sancțiuni după controlul vamal

O femeie în vârstă de 31 de ani, cetățeană nerezidentă, a fost depistată pe Aeroportul Internațional Chișinău cu 26 de mii de euro nedeclarați, în timp ce încerca să părăsească Republica Moldova. Potrivit Serviciului Vamal, cazul a fost înregistrat în cadrul controlului de specialitate al pasagerilor cursei Chișinău–Roma, efectuat de funcționarii vamali în comun cu angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. În timpul verificărilor, femeia nu a declarat suma de...

Bolojan primește replica de la Nuclearelectrica pentru SMR-uri nucleare SUA la Doicești: Există potențiali investitori interesați să intre cu capital în compania românească de...

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care deține 50% din capitalul societății de proiect RoPower Nuclear SA, înființată pentru implementarea proiectului centralei nucleare SMR de 462 MW de la Doicești, cu tehnologia dezvoltată de americanii de la NuScale, spune că există potențiali investitori interesați să intre cu capital în compania românească de proiect.The post Bolojan primește replica de la Nuclearelectrica pentru SMR-uri nucleare SUA...

Reacția Nuclearelectrica, în cazul proiectului SMR de la Doicești: „Este conform planificării ca buget și etape”

Nuclearelectrica susține că proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești se desfășoară conform planificării și etapelor asumate. Compania respinge îngrijorările privind amplasamentul și finanțarea.The post Reacția Nuclearelectrica, în cazul proiectului SMR de la Doicești: „Este conform planificării ca buget și etape” first appeared on Nexta.ro.

Un aeroport din Australia, blocat patru ore din cauza unei alerte cu bombă declanşată de un epilator cu laser

Un aparat de epilare cu laser a provocat o alertă cu bombă şi închiderea timp de câteva ore, joi, a aeroportului din Avalon, situat la aproximativ 30 de kilometri dus-vest de Melbourne, unde poliţia a fost chemată după detectarea unui colet considerat suspect la un control de securitate, relatează BBC.The post Un aeroport din Australia, blocat patru ore din cauza unei alerte cu bombă declanşată de un epilator cu...

Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului

Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost...

Zi europeană de comemorare pentru victimele accidentelor de muncă

Propunerea are și o componentă simbolică. Data de 8 august amintește de tragedia de la mina Bois du Cazier din Marcinelle, Belgia, unde, în 1956, 262 de mineri și-au pierdut viața într-un incendiu. Printre victime s-au aflat muncitori din mai multe țări europene. Potrivit eurodeputaților, o astfel de zi ar trebui să contribuie la creșterea gradului de conștientizare privind siguranța la locul de muncă și prevenirea accidentelor, inclusiv prin campanii...

Președinta ÎCCJ se pregătește să atace la CCR modificările din Codul penal: noile drepturi pentru victime, contestate

Preşedinta Instanţei supreme, Lia Savonea, i-a convocat vineri pe toţi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul Secţiilor Unite, pentru a dezbate necesitatea sesizării CCR în legătură cu un proiect de modificare a Codului Penal.The post Președinta ÎCCJ se pregătește să atace la CCR modificările din Codul penal: noile drepturi pentru victime, contestate first appeared on Nexta.ro.