În ce stadiu este proiectul-mamut Tarniţa, de pe vremea lui Ceaușescu, pentru care Hidroelectrica a decis să se asocieze cu gigantul EDF. Explicațiile lui Bogdan Badea

Conducerea Hidroelectrica este aproape de finalizarea actelor pentru oficializarea asocierii cu gigantul francez EDF pentru hidrocentrala Tarnița, „o baterie naturală”, proiect-mamut de pe vremea lui Ceaușescu, a ”, a declarat președintele interimar al Directoratului Hidroelectrica, joi, în cadrul conferinței de presă ocazionate de semnarea celui mai mare contract de retehnologizare a unei hidrocentrale din ultimii 15 ani.

Acest demers vine după ce acționarii companiei controlate de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător național de energie electrică, au votat, pe 27 ianuarie, pentru înființarea unei societăți mixte cu gigantul francez EDF power solutions, în cote egale, care să dezvoltate proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, care datează din anii regimului comunist și care este, în esență, o „baterie verde” de până la 1.000 MW menită să joace un rol-cheie în echilibrarea sistemului energetic naţional şi regional.

Totodată, atunci a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcționare și guvernanță al societății mixte, constituită în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic de importanță majoră pentru sistemul energetic național, au transmis la acea dată oficialii companiei.

„Vorbim de o reproiectare integrală raportat la condițiile actuale de piață”

„Proiectul cu francezii merge mai departe. Este un proiect pe care și noi, și partea franceză și-l dorește foarte mult. Primul pas a fost, mă rog, pe lângă birocrația clasică, care ne mănâncă foarte mult timp în România, trebuie să înființăm legal compania de proiect. La asta se lucrează acum, mai sunt foarte puțini pași de făcut. După ce compania de proiect devine funcțională, începem partea de prefezabilitate, în care ambele companii sprijină din punct de vedere tehnic acest demers”, a explicat Bodgan Badea.

Faza următoare va fi, potrivit șefului Hidroelectrica, evaluarea inițială care va indica partenerilor puterea instalată și eficiența economică a proiectului.

„Sunt discuții și pe partea de scheme de susținere care să ajute realizarea unui astfel de proiect, pentru că este un proiect cu timp mediu de implementare, este un proiect greu, este un proiect cu care atunci când va fi pus în funcțiune, la fel ca orice centrală hidro, va funcționa și zi, și noapte și iarnă și vară, nu numai când bate soarele și avem cu ce să încărcăm pentru s-a vorbit de baterii. Da, baterie sunt foarte bune, și noi avem foarte multe proiecte în derulare, de hibridizare, avem foarte multe proiecte în care utilizăm această tehnologie, dar această tehnologie este utilizată în sinergie cu alte tehnologii pe care le avem. Facem acest lucru pe firul apei, le combinăm cu proiecte de fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Deja suntem în cercetare de piață pe un proiect foarte mare care combină și baterii și fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Acest gen de ajustări le facem și le vom face atât timp cât au sens economic, cât ajută compania și cât ajută sistemul, dar lucrurile acestea cred că trebuie să le spună specialiștii”, a declarat Bogdan Badea.

O decizie finală de investiție este așteptă în cazul proiectului de la Tarnița după parcurgerea etapelor menționate.

„La Tarnița vorbim de o reproiectare integrală raportat la condițiile actuale de piață. Trebuie să vedem în primul rând din punct de vedere al oportunităților de piață pe care astăzi le avem, care este o dimensiune corectă și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere comercial, să vedem indicatorii de profitabilitate cum arată, deci trebuie să facem acest assesment (evalaluare – n.r.) inițial, după care decizia de angrenare de resurse se va face în etape, studiul de fezabilitate, proces de avizare și tot ceea ce înseamnă partea de contractare și execuție”, a detaliat președedintele Directoratului Hidroelectrica.

Decizia privind oportunitatea investiției este tocmai scopul acestui Joint Venture, a spus Bogdan Badea.

„Acesta a fost sensul Joint Venture-ului, să dăm un start de la zero acestui proiect, pentru că s-a vorbit de prea multă vreme despre el, și din păcate suntem și astăzi cu el într-un stadiu extrem de puțin avansat, ca să mă exprim elegant”, a conchis șeful Hidroelectrica.

Cât ar costa proiectul și ce condiție au pus francezii pentru asociere

Potrivit documentației pentru fundamentarea deciziei, pentru faza 1 a proiectului, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica și EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate și dezvoltare, înainte de decizia finală de investiție, la 30 milioane euro.

Cele două companii își exprimaseră interesul comun pentru proiectul de la Tarnița, dar francezii de la EDF au condiționat asocierea de garantarea unui ajutor acordat de statul român.

„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”, se arată în documentația citată.

Traseul deciziei privind Tarnița

Potențiala colaborare cu compania franceză fusese subiect de discuției în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, din 9 decembrie 2025.

„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei.

La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț.

Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.

Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.

„În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale

În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.

La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.

Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.

Pe 4 noiembrie 2024, Ministerul Energiei semna un memorandum de înţelegere, document neangajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

Câteva luni mai târziu, pe 4 august 2025, la scurt timp de la preluarea mandatului de câtre – deja și acesta fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au detaliat, la solicitarea Gândul că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.

„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.

„La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august a anului trecut.

Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

The post În ce stadiu este proiectul-mamut Tarniţa, de pe vremea lui Ceaușescu, pentru care Hidroelectrica a decis să se asocieze cu gigantul EDF. Explicațiile lui Bogdan Badea first appeared on Nexta.ro.