Primul plan de regenerare urbană comunitară din România, în plină efervescență în Amzei. Edmond Niculușcă, ARCEN: „Orașele nu se schimbă prin reparații, ci prin viziune”

Amzei District 2030, un plan de regenerare urbană pe opt direcții strategice pentru întreagă zonă istorică delimitată de Calea Victoriei, Piața Romană, strada Mendeleev și strada George Enescu, a fost lansat de ARCEN și La Mița Biciclista pe 11 martie, iar la scurt timp, în prima zi din aprilie s-a constituit și reunit Grupul Civic AMZEI, format din rezidenții și antreprenorii din zonă.

Potrivit inițiatorilor, cele opt direcții ale demersului fără precedent în România sunt: patrimoniu, mobilitate și pietonalizare, spațiu public și peisagistică, economie locală și participare comunitară, cultură și programare culturală, infrastructura și reducerea riscului seismic, climat și sustenabilitate.

Anunțul a venit în contextul în care Primăria Capitalei a inclus Piața Amzei pe lista celor 40 de zone prioritare de regenerare urbană, iar primarul general Ciprian Ciucu și primarul Sectorului 1, George Tuță, au convenit pietonalizarea străzii dintre Biserica Amzei și Piața Amzei.

Pe lângă întâlnirile și dezbaterile fizice, pe contul de Facebook ARCEN sunt spuse în ultimele săptămâni poveștile impresionante ale clădirilor istorice din cartier, proiectate de arhitecți celebri, precum George Matei Cantacuzino, pentru familii notorii în epocă, casa Brătianu, casa Oteteleșanu, Casa Toma Blându, cel care a adus din Belgia câteva tramcare – vagonete luxoase cu bănci de catifea roșie, trase de cai, care nu circulau însă pe șine, case pictorului Ștefan Luchian, dar sunt descrise și imobile emblematice, „Palace Atena”, vechiul Hotel Carpați, un cămin pentru studenți.

Aici nu sunt uitați nici micii producători din Piața Amzei, personaje iubite de locuitori și sunt publicate și fotografii cu case dispărute, demolate pentru ca face loc circulației rutiere sau instananee din viața riveranilor de la începutul secolului trecut, cum ar fi un bărbat, care după chipiu pare un portar sau șofer personal, plimbând un câine.

„Amzei se află exact în punctul în care un cartier își decide soarta”

Reporter: Cum v-a venit această idee și ce presupune proiectul?

Edmond Niculușcă: Ideea nu s-a născut la o masă de proiectare, ci dintr-o convingere mai veche: orașele nu se schimbă prin reparații, ci prin viziune. București a trăit prea mult timp în logica peticului: un trotuar aici, un scuar dincolo, fără să ne punem întrebarea mare: ce fel de oraș vrem să lăsăm în urmă?

Amzei District 2030 este răspunsul nostru la întrebarea asta, la scara unui cartier. Un plan de regenerare pe opt direcții strategice: de la patrimoniu și mobilitate până la spații verzi, locuire și economie locală, pentru întreaga zonă istorică dintre Calea Victoriei, Piața Romană, Mendeleev și George Enescu. Îl numim capitalism civic: ideea că investiția privată în patrimoniu și în spațiul public poate genera, în același timp, valoare economică, patrimonială și democratică. Nu un proiect, ci o metodă de a gândi altfel orașul.

Reporter: Care este modelul la care vă raportați?

Edmond Niculușcă: Nu copiem un oraș, ne raportăm la principii. Marais-ul din Paris, cartier pe care-l iubesc, ne arată că patrimoniul și viața contemporană pot coexista fără ca unul să-l sufoce pe celălalt. Prenzlauer Berg din Berlin demonstrează că un cartier poate fi regenerat fără să-și alunge oamenii dacă există voință politică. Eixample din Barcelona ne amintește că planificarea urbană pleacă, în fond, de la lucruri profund umane: lumina, aerul, dreptul pietonului la oraș.

Dar modelul nostru de lucru este parizianul „Embellir Votre Quartier”, un proiect de regenerare condusă cartier cu cartier, împreună cu locuitorii, nu peste ei. Iau aceste principii și le traduc într-o realitate complet diferită: un București cu patrimoniu rănit, cu instituții fragile și cu o societate civilă care a fost nevoită, prea des, să țină locul statului.

Reporter: De ce zona Amzei?

Edmond Niculușcă: Pentru că Amzei se află exact în punctul în care un cartier își decide soarta. Este, astăzi, unul dintre cele mai vii locuri din centrul Bucureștiului. Dar tocmai vitalitatea asta îl face vulnerabil. Presiunea imobiliară crește, pietonalizarea e pe agenda primăriei, iar fereastra în care lucrurile se pot face bine de la început, nu reparate mai târziu, se măsoară în doi-trei ani.

Și mai e un motiv, mai personal. Mă ocup de București de aproape douăzeci de ani, iar La Mița Biciclista se află chiar pe strada Biserica Amzei. Cunosc fiecare curte interioară, fiecare proprietar, fiecare fisură de infrastructură. N-am venit din afară cu un masterplan gata făcut. Masterplanul a crescut din cunoașterea locului și asta face toată diferența.

Reporter: Care a fost deschiderea vecinilor și cum s-au derulat întâlnirile cu comunitatea?

Edmond Niculușcă: Sincer? Cu scepticism și consider că e sănătos că a fost așa. Bucureștenii au văzut destule viziuni frumoase rămânând pe hârtie ca să aibă tot dreptul la prudență. În plus, avem și destule contraexemple… doar să amintesc Lipscanii și e suficient. Când mergi la oameni care de treizeci de ani așteaptă să li se repare un trotuar și le vorbești despre regenerare pe opt axe, prima reacție firească nu e entuziasmul, ci „am mai auzit-o” sau „ne vrem piața înapoi”.

Tocmai de aceea exercițiul merită făcut. Vom organiza tururi exploratorii și mai multe dezbateri publice. Nu vom propune un plan, planșe, propuneri arhitecturale, vom face întâlniri în care să ascultăm un cartier: rezidenți de o viață, mici antreprenori, arhitecți care locuiesc aici, președinți de asociații. Și s-a întâmplat ceva rar în București: oameni care locuiesc, lucrează și au afaceri în același cartier au stat față în față și au vorbit despre viitorul lor comun. Nu am fost de acord pe toate: pe mobilitate, de pildă, există trei tabere legitime. Dar pe lucrurile esențiale: cum ar fi clădirile care se degradează, Piața Amzei care trebuie reactivată există un consens surprinzător.

Încrederea nu se câștigă printr-un comunicat. Se câștigă în timp, livrând. De aceea nu promitem transformări totale, ci dovezi: proiecte concrete care să arate că de data asta e altfel. Scepticismul de azi e, de fapt, materia primă din care se construiește un proiect serios.

Reporter: Care sunt șansele și durata de implementare?

Edmond Niculușcă: Lucrăm pe un orizont până în 2030, în patru etape. 2026 e anul diagnosticului și al consultării publice, etapa în care suntem acum. 2026-2027, construirea consensului și validarea cu instituțiile. 2027-2028, primele proiecte-pilot. Iar de la 2028 spre 2030, scalarea.

Trei lucruri pot accelera sau bloca totul: voința politică pentru a susține un masterplan privat validat cu comunitatea, oricât de bine făcut, are nevoie de parteneri instituționali care să vrea să-l aplice; presiunea imobiliară necontrolată, dacă se aprobă proiecte mari fără niciun cadru, vorbim despre un cu totul alt cartier; și, factorul pe care îl subestimăm mereu, comunitatea: dacă oamenii nu se simt proprietarii acestei viziuni, n-o vor apăra când va fi nevoie.

Realist, în câțiva ani vom fi mai bine în câteva puncte precise și mai complicat în rest. Nu cred în transformările totale și nu le promit. Cred în proiecte demonstrative care schimbă ce devine posibil de imaginat. Așteptarea mea concretă: cel puțin trei proiecte-pilot implementate până în 2028, cu finanțare mixtă, privată, publică și europeană. Atât ar fi de ajuns ca să dovedim că modelul funcționează. Și un București care a ales să nu mai fie indiferent față de sine însuși e deja alt oraș.

Carte de vizită

Edmond Niculușcă este directorul și fondatorul ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate și Cofondator La Mița Biciclista.

El a dedicat 20 de ani Bucureștiului și luptei pentru patrimoniu, după cum arată CV-ul publicat pe contul de LinkedIn.

A fondat ARCEN la 16 ani, după campania de salvare a Școlii Centrale, a construit proiecte de educație urbană pentru zeci de mii de oameni, a salvat clădiri istorice și a creat „Străzi Deschise” pe Calea Victoriei.

La 25 de ani a devenit consilier al Ministrului Culturii „Am făcut parte din Guvernul tehnocrat în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, în cadrul cabinetului Miniștrilor Culturii, având ca obiective salvarea și protejarea patrimoniului bucureștean și îmbunătățirea legislației și a practicilor în domeniu”, a adăugat Edmond Niculușcă.

La 28 de ani a inițiat Catalog București, cea mai amplă inventariere urbană a celor 98 de zone protejate ale Capitalei, cu mii de voluntari și peste 50.000 de imobile documentate.

La 30 a lansat Antiseismic District, primul program din România de pregătire a comunităților urbane în fața riscului seismic.

Între 2020–2022 m fost consilier al Primarului General – Nicușor Dan și director adjunct Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), coordonând strategia de consolidare seismică a Capitalei. „Am plecat pentru că am înțeles: nu poți schimba un oraș doar din instituții”, a mărturisit el.

În 2022 a cofundat La Mița Biciclista — Stabiliment Creativ: o casă din 1908, redeschisă după 80 de ani, cu trei expoziții sold-out și 100.000+ vizitatori pe an. „Din 2025 coordonez restaurarea Cinema Marconi — un cinematograf Art Deco din 1926 pe care îl voi transforma în centru cultural. Cred în ceea ce numesc capitalism civic: patrimoniul nu se salvează cu lacrimi, ci cu viziune, curaj și bani. Oamenii nu vor salva un oraș pe care nu-l iubesc”, a explicat Edmond Niculușcă.

The post Primul plan de regenerare urbană comunitară din România, în plină efervescență în Amzei. Edmond Niculușcă, ARCEN: „Orașele nu se schimbă prin reparații, ci prin viziune” first appeared on Nexta.ro.