Comunicarea publică nu poate repara decizii luate fără încredere

Scandalul legat de plățile de la MoldATSA nu este doar despre o funcție, un salariu sau o instituție de stat. El ridică o întrebare mai importantă: ce rol are comunicarea publică într-un stat care vrea fie modern, transparent și apropiat de cetățeni?

Faptul inclusiv Președinta a spus a aflat despre această situație din presă este un detaliu esențial, consideră expertul în comunicare strategică, Alexandru Bejenari.. Arată cât de târziu se activează uneori mecanismele de alertă în interiorul statului. Problema nu ține doarde comunicarea cu publicul, ci și de felul în care sistemul își vede propriile riscuri.

Cine observă la timp o decizie vulnerabilă? Cine o transmite mai departe? Cine are autoritatea spună o decizie, chiar dacă poate fi justificată formal, va fi greu de acceptat public?

Aici începe problema reală.

Comunicarea este adesea chemată prea târziu. Decizia a fost luată, percepția publică s-a format, încrederea a fost afectată. În acel moment, nici cel mai bun mesaj nu mai poate repara ceea ce oameniipercep ca lipsă de transparență, privilegiu sau distanță față de societate.

Aceasta nu este o problemă de imagine. Este o problemă de guvernare.

În mediul de afaceri, rolul comunicării s-a schimbat vizibil în ultimii ani. În tot mai multe companiioccidentale, directorul de comunicare nu mai este persoana care „ambaleazădeciziile deja luate. El face parte din echipa care ajută conducerea înțeleagă din timp cum pot fi percepute deciziile importante.

Un bun comunicator nu este un decorator de mesaje. Este un senzor intern de risc. Poate spune înainte de criză: această decizie va fi percepută prost, chiar dacă formal poate fi apărată.

În stat, această funcție rămâne adesea redusă la comunicate, reacții și explicații post-factum. Comunicareaapare după decizie, nu înaintea ei. Iar atunci când lucrurile merg prost, de la comunicatori se așteaptăimposibilul: explice ceva ce trebuia verificat mai devreme din perspectiva încrederii publice.

Un stat modern nu are nevoie doar de purtători de cuvânt buni. Are nevoie de decizii luate cu simțulimpactului public.

În instituțiile publice și în întreprinderile de stat, salariile, numirile, contractele și sporurile nu sunt simple chestiuni administrative. Ele sunt semnale. Arată cum înțelege sistemul echitatea, responsabilitatea șilimita acceptabilului.

Dacă oamenii văd privilegiu, explicația juridică nu mai este suficientă. Dacă văd o decizie luată într-un cerc închis, comunicatul de presă vine prea târziu. Iar dacă au impresia află adevărul doar dupăinvestigații jurnalistice, instituția pornește deja de pe un teren pierdut.

Aici suferă și profesia de comunicator.

Societatea întreabă de ce statul plătește oameni pentru comunicare, dacă mesajele publice nu explică ceeace contează cu adevărat. Mulți profesioniști ajung, la rândul lor, gestioneze consecințele unor decizii la care nu au avut acces atunci când criza încă putea fi prevenită.

Aceasta este vulnerabilitatea sistemului.

Comunicarea publică trebuie fie parte a procesului de guvernare, nu doar reacție la criză. Nu pentru ca specialiștii în comunicare ia decizii în locul managerilor sau al instituțiilor, ci pentru ca în sistem existe, înainte de scandal, o întrebare simplă: cum va fi văzută această decizie de oameni?

Nu doar prin prisma documentelor și procedurilor. Ci prin prisma unei societăți care are deja un nivelscăzut de încredere în instituții.

Pentru Republica Moldova, acest lucru este esențial. Țara trece prin reforme, modernizare instituțională șiapropiere de Uniunea Europeană. Dar un parcurs european nu se construiește doar prin legi, strategii șirapoarte. Se construiește și prin felul în care instituțiile iau decizii, le explică și protejează încredereapublică.

Comunicarea nu poate înlocui transparența, corectitudinea și responsabilitatea. Dar poate avertiza la timp o decizie legală poate fi percepută ca nedreaptă.

Iar într-un stat cu încredere fragilă, această percepție contează enorm.

Problema nu este dacă statul are nevoie de comunicatori bine plătiți. Problema este dacă statul știe folosească această competență înainte ca deciziile devină crize.

Dacă vocea comunicării este ascultată doar după scandal, ea devine o încercare de a explica încredereapierdută.

Dacă este ascultată înainte, poate deveni parte a bunei guvernări.

Alexandr Bejenari, expert în comunicare strategică

Scandalul legat de plățile de la MoldATSA nu este doar despre o funcție, un salariu sau o instituțiede stat. El ridică o întrebare mai importantă: ce rol are comunicarea publică într-un stat care vrea fie modern, transparent și apropiat de cetățeni?

Faptul inclusiv Președinta a spus a aflat despre această situație din presă este un detaliu esențial. Arată cât de târziu se activează uneori mecanismele de alertă în interiorul statului. Problema nu ține doarde comunicarea cu publicul, ci și de felul în care sistemul își vede propriile riscuri.

Cine observă la timp o decizie vulnerabilă? Cine o transmite mai departe? Cine are autoritatea spună o decizie, chiar dacă poate fi justificată formal, va fi greu de acceptat public?

Aici începe problema reală.

Comunicarea este adesea chemată prea târziu. Decizia a fost luată, percepția publică s-a format, încrederea a fost afectată. În acel moment, nici cel mai bun mesaj nu mai poate repara ceea ce oameniipercep ca lipsă de transparență, privilegiu sau distanță față de societate.

Aceasta nu este o problemă de imagine. Este o problemă de guvernare.

În mediul de afaceri, rolul comunicării s-a schimbat vizibil în ultimii ani. În tot mai multe companiioccidentale, directorul de comunicare nu mai este persoana care „ambaleazădeciziile deja luate. El face parte din echipa care ajută conducerea înțeleagă din timp cum pot fi percepute deciziile importante.

Un bun comunicator nu este un decorator de mesaje. Este un senzor intern de risc. Poate spune înainte de criză: această decizie va fi percepută prost, chiar dacă formal poate fi apărată.

În stat, această funcție rămâne adesea redusă la comunicate, reacții și explicații post-factum. Comunicareaapare după decizie, nu înaintea ei. Iar atunci când lucrurile merg prost, de la comunicatori se așteaptăimposibilul: explice ceva ce trebuia verificat mai devreme din perspectiva încrederii publice.

Un stat modern nu are nevoie doar de purtători de cuvânt buni. Are nevoie de decizii luate cu simțulimpactului public.

În instituțiile publice și în întreprinderile de stat, salariile, numirile, contractele și sporurile nu sunt simple chestiuni administrative. Ele sunt semnale. Arată cum înțelege sistemul echitatea, responsabilitatea șilimita acceptabilului.

Dacă oamenii văd privilegiu, explicația juridică nu mai este suficientă. Dacă văd o decizie luată într-un cerc închis, comunicatul de presă vine prea târziu. Iar dacă au impresia află adevărul doar dupăinvestigații jurnalistice, instituția pornește deja de pe un teren pierdut.

Aici suferă și profesia de comunicator.

Societatea întreabă de ce statul plătește oameni pentru comunicare, dacă mesajele publice nu explică ceeace contează cu adevărat. Mulți profesioniști ajung, la rândul lor, gestioneze consecințele unor decizii la care nu au avut acces atunci când criza încă putea fi prevenită.

Aceasta este vulnerabilitatea sistemului.

Comunicarea publică trebuie fie parte a procesului de guvernare, nu doar reacție la criză. Nu pentru ca specialiștii în comunicare ia decizii în locul managerilor sau al instituțiilor, ci pentru ca în sistem existe, înainte de scandal, o întrebare simplă: cum va fi văzută această decizie de oameni?

Nu doar prin prisma documentelor și procedurilor. Ci prin prisma unei societăți care are deja un nivelscăzut de încredere în instituții.

Pentru Republica Moldova, acest lucru este esențial. Țara trece prin reforme, modernizare instituțională șiapropiere de Uniunea Europeană. Dar un parcurs european nu se construiește doar prin legi, strategii șirapoarte. Se construiește și prin felul în care instituțiile iau decizii, le explică și protejează încredereapublică.

Comunicarea nu poate înlocui transparența, corectitudinea și responsabilitatea. Dar poate avertiza la timp o decizie legală poate fi percepută ca nedreaptă.

Iar într-un stat cu încredere fragilă, această percepție contează enorm.

Problema nu este dacă statul are nevoie de comunicatori bine plătiți. Problema este dacă statul știe folosească această competență înainte ca deciziile devină crize.

Dacă vocea comunicării este ascultată doar după scandal, ea devine o încercare de a explica încredereapierdută.

Dacă este ascultată înainte, poate deveni parte a bunei guvernări.

Articolul Comunicarea publică nu poate repara decizii luate fără încredere apare prima dată în Realitatea.md.

MAI MULT REALITATEA

ULTIMA ORĂ

Reprezentanții turismului trag semnal de alarmă: Politica fiscală va scumpi vacanțele și va afecta industria în Moldova

Reprezentanții industriei turismului și ospitalității avertizează că aplicarea cotei...

Nicușor Dan admite posibilitatea alegerilor anticipate: „Mi-aș dori să evităm scenariul”

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, pentru prima dată...

Energocom caută un nou director general: A fost lansat concursul pentru ocuparea funcției

Energocom a anunțat lansarea concursului pentru ocuparea funcției vacante...

Un cuplu, suspectat că livra droguri. Ce au descoperit oamenii legii în automobil

Doi concubini, în vârstă de 37 și 19 ani,...

Cheltuieli nejustificate la MoldATSA: 9 milioane de lei pentru cursuri gratuite și deplasările șefilor

Cheltuielile Î.S. „MoldATSA” pentru instruirea și delegarea personalului au...

Restricții de trafic din cauza caniculei: Camioanele staționează la frontiera cu România

Transportatorii sunt atenționați că, astăzi, până la ora 20:00,...

ULTIMA ORĂ

Circa 4,1 miliarde de lei au fost acumulate de Fisc la buget timp de o săptămână

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a acumulat circa 4,1 miliarde lei la bugetul public național pe parcursul săptămânii trecute, transmite MOLDPRES. Astfel, în perioada 22 – 26...

VIDEO | Victoria Furtună, după decizia Curții Constituționale: „Dreptatea poate fi amânată, dar nu poate fi învinsă”. Anunță că va apela la instanțe internaționale

Liderul Partidului „Moldova Mare", Victoria Furtună, a transmis o reacție amplă după decizia pronunțată astăzi de Curtea Constituțională, pe care a descris-o drept „o...

Important

Circa 4,1 miliarde de lei au fost acumulate de Fisc la buget timp de o săptămână

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a acumulat circa 4,1 miliarde lei la bugetul public național pe parcursul săptămânii trecute, transmite MOLDPRES. Astfel, în perioada 22 – 26 iunie, angajații SFS au efectuat 207 vizite fiscale la 184 de contribuabili. ...

Refugiații ucraineni ar putea genera venituri de 60 de milioane de lei anual ca antreprenori independenți în R. Moldova

Refugiații ucraineni au contribuit, începând cu anul 2022 și până în prezent, cu aproximativ 1.6 miliarde de lei la bugetul public al Republicii Moldova prin taxe și contribuții sociale. Totodată, aceștia au lansat peste 200 de afaceri pe piața locală.

Serviciile de chimioterapie vor fi disponibile și la Spitalul Raional Ștefan Vodă

Pacienții diagnosticați cu maladii oncologice vor putea beneficia, începând cu 1 iulie, de tratament chimioterapeutic la Spitalul Raional Ștefan Vodă. Măsura face parte din procesul de descentralizare a serviciilor oncologice, pentru ca pacienții să poată prim...

Alertă pe litoralul grecesc: Un copil a fost înțepat de un pește-dragon pe o plajă frecventată de turiști

O vacanță în familie, în Grecia, s-a transformat într-un moment de panică pentru câțiva turiști sârbi, după ce copilul lor a călcat pe un pește-dragon în timp ce se afla în apă, foarte aproape de mal. Incidentul a avut loc pe plaja Paradisos din stațiunea Neos Marmaras, scrie presa română.

(video) „L-au adus la spital conștient, dar a decedat înainte să ajung eu”: Soția polițistului mort în accidentul de la Sîngerei, despre ultima discuție...

Victoria, soția polițistului Mihail Chiriac, spune că și-a văzut partenerul pentru ultima dată în dimineața tragediei, când acesta a plecat spre Bălți. Femeia povestește că a aflat despre decesul soțului în timp ce se îndrepta spre Spitalul din Sîngerei, după ce inițial fusese informată că acesta este în viață, dar în stare gravă. „Dimineața l-am petrecut la muncă, dar ceva parcă mă înțepa în partea stângă, mai mult...

(doc) Venituri de peste 3 milioane de lei într-un singur an: Carolina Novac, secretara de stat care ridică peste 45 mii lei salariu și...

Secretara de stat din cadrul Ministerului Energiei, Carolina Novac, a declarat pentru anul 2025 venituri de peste 3 milioane de lei, cea mai mare parte provenind din activitatea sa în cadrul Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz”. Potrivit declarației de avere și interese personale, oficiala deține și economii de sute de mii de lei și zeci de mii de euro în conturi și depozite bancare din Republica Moldova...

Victoria Furtună critică decizia Curții Constituționale și anunță că va contesta hotărârea inclusiv la instanțele internaționale

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, susține că decizia pronunțată de Curtea Constituțională reprezintă „o nouă lovitură adusă statului de drept” și afirmă că va utiliza toate căile legale, inclusiv mecanismele jurisdicționale internaționale, pentru a contesta hotărârea. Într-o postare publică, Furtună a declarat că decizia nu o vizează doar pe ea, ci și pe toți The post Victoria Furtună critică decizia Curții Constituționale și anunță că va contesta hotărârea...