Cetăţenii francezi sunt chemaţi să mărşăluiască duminică pe străzile Parisului şi ale altor oraşe pentru a denunţa multiplicarea actelor antisemite de la reluarea conflictului dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza într-o demonstraţie care ar fi trebuit să unească naţiunea, dar care a stârnit în schimb controverse politice.
Liderii de extremă dreapta se vor număra printre zecile de mii de persoane aşteptate să participe la marşul de la Paris, dar nu şi cei de extremă stânga. Premierul, al cărui tată evreu a fost deportat, va defila în primul rând al procesiunii de la Paris, însă preşedintele Emmanuel Macron, care a denunţat sâmbătă seara o “recrudescenţă insuportabilă a antisemitismului dezlănţuit”, a anunţat că va fi alături de participanţi “cu gândul”.
Într-o “Scrisoare către francezi” publicată în Le Parisien sâmbătă seara, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui absenţă anunţată de la miting a atras numeroase critici, în special din partea unor politicieni şi personalităţi ale comunităţii evreieşti, şi-a exprimat speranţa că marşul – o iniţiativă a preşedintelui Adunării Naţionale, Yaël Braun-Pivet, şi a preşedintelui Senatului, Gérard Larcher – va transmite un semnal de “unitate”.
“O Franţă în care concetăţenii noştri evrei se tem nu este Franţa”, a scris şeful statului, denunţând “recrudescenţa insuportabilă a antisemitismului dezlănţuit”.
De la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, aproape 1.160 de acte antisemite au fost înregistrate în Franţa, adică de trei ori mai multe decât numărul de astfel de evenimente înregistrate în tot anul 2022, a declarat miercuri ministrul de interne Gérald Darmanin în faţa Senatului, notează Reuters. Tensiunile au crescut în Franţa, unde trăiesc cele mai mari comunităţi evreieşti şi musulmane din Europa.
Reiterându-şi promisiunea de a readuce antisemitismul “în singurul loc care îi aparţine: în tribunale şi în spatele gratiilor”, cu referire la “sutele de arestări (…) efectuate” şi la “zecile de proceduri judiciare deschise” în ultimele săptămâni, Emmanuel Macron a spus că doreşte “unitatea francezilor”.
“Lupta împotriva antisemitismului nu trebuie să ne divizeze niciodată şi nu trebuie să ducă la învrăjbirea unora dintre compatrioţii noştri împotriva altora”, a continuat el. “Fie că este religios, social, identitar sau rasial, antisemitismul este întotdeauna aşa cum îl descria Emile Zola: odios”, a scris el, făcând apel la Franţa să se unească “în spatele valorilor sale şi al universalismului său”, a insistat el.
“UN TABLOU DE NECONCEPUT” ÎN URMĂ CU CÂŢIVA ANI
Cu toate acestea, săptămâna trecută a fost presărată cu controverse, începând cu polemica, alimentată de propriul său guvern, cu privire la legitimitatea prezenţei formaţiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) la procesiune, din cauza trecutului deschis antisemit al fondatorilor săi, Jean-Marie Le Pen şi foşti colaboratori ai Germaniei naziste şi ai Waffen SS. În prezent, formaţiunea o are ca reprezentantă de frunte pe Marine Le Pen, fiica lui Jean-Marie Le Pen.
France Insoumise (LFI, extrema stângă), ai cărei lideri, precum Jean-Luc Mélenchon, au făcut o serie de declaraţii provocatoare de la reluarea conflictului din Gaza, refuzând în special să califice Hamas drept “mişcare teroristă”, şi-a justificat absenţa de la marş prin prezenţa extremei drepte.
Celelalte partide de stânga, aliate cu LFI în Parlament, au anunţat că vor participa la acest “marş civic pentru Republică şi împotriva antisemitismului, pentru Franţa drepturilor omului şi pentru naţiune”, la fel cum au participat, sâmbătă, la un alt marş pentru a cere încetarea focului în Gaza şi protecţia civililor palestinieni. Adunarea de sâmbătă a reunit peste 16.000 de persoane la Paris, potrivit poliţiei.
Aproximativ 3.000 de poliţişti au fost mobilizaţi acum pentru a securiza traseul marşului de la Paris, care va pleca de la Domul Invalizilor la ora locală 15.00 (16.00, ora României), va trece prin faţa Adunării Naţionale şi se va încheia 3,5 kilometri mai departe, în apropiere de Senat.
Preşedintele Adunării Naţionale, Yael Braun-Pivet, şi preşedintele Senatului, Gerard Larcher, au chemat marţi la o “mobilizare generală” la marş împotriva recrudescenţei antisemitismului. Ei urmează să conducă marşul în spatele unui banner pe care va scrie “Pentru Republică, împotriva antisemitismului”.
Potrivit BBC, Marine Le Pen, de trei ori candidată la alegerile prezidenţiale din partea RN (partidul cunoscut anterior sub numele de Frontul Naţional), a fost printre primii care au anunţat că se va alătura marşului, împreună cu preşedintele partidului, Jordan Bardella. Jean-Luc Mélenchon a anunţat rapid că partidul său nu va participa, deoarece evenimentul este o “întâlnire pentru susţinătorii necondiţionaţi ai masacrului (din Gaza)”.
În urmă cu câţiva ani, ideea că un partid de extremă dreapta ar participa la un marş împotriva antisemitismului, iar un partid de extremă stânga nu, ar fi fost “de neconceput”, notează The Times of Israel.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că va participa la marş cu “cu gândul”. “Voi fi acolo în inima mea şi în gândurile mele”, a spus Macron în scrisoarea transmisă sâmbătă seara.
De asemenea, sunt prevăzute mitinguri în provincie, în special ca răspuns la un apel al Asociaţiei Primarilor din Franţa.
Premierul Elisabeth Borne a avertizat duminică dimineaţă într-un tweet că nu este “loc pentru atitudini” la aceste evenimente, vizând atât stânga radicală din La France Insoumise, a cărei “absenţă vorbeşte de la sine”, cât şi extrema dreaptă reprezentată de Rassemblement National, a cărei “prezenţă nu înşală pe nimeni”. Premierul, al cărui tată evreu a fost deportat, va defila în primul rând al procesiunii de la Paris, într-un grup-lider cu persoane care “întruchipează” Republica, precum foştii preşedinţi François Hollande şi Nicolas Sarkozy şi foşti şefi de guvern, dar “niciun lider de partid”. În jur de 25 de miniştri sunt de asemenea aşteptaţi să mărşăluiască duminică la Paris şi în jur de zece în provincie, potrivit Palatului Matignon, scrie AFP.
LUPTE POLITICE PE TEMA MARŞULUI ANTISEMITISM
Dar acest marş de la Paris şi demonstraţiile organizate în provincie sunt departe de a reflecta unitatea naţională pe care şi-o doreşte Emmanuel Macron. Pregătirea lor a dat naştere unei lupte politice acerbe pe tema prezenţei la marş a Rassemblement National (RN) şi a celuilalt partid de extremă dreapta, Reconquête. Participarea RN-ului lui Marine Le Pen, “un partid politic creat de moştenitorii lui Vichy”, nu este “unitate, ci indecenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, în Le Parisien. Liderul deputaţilor RN, Marine Le Pen, consideră că marşul ar trebui să “unească” poporul francez în jurul respingerii atât a antisemitismului, cât şi a “fundamentalismului islamic, care este o ideologie totalitară”.
În ceea ce priveşte France insoumise (stânga radicală) a lui Jean-Luc Mélenchon, acuzat de ambiguităţi în materie de antisemitism, chiar dacă boicotează manifestaţia de la Paris din cauza prezenţei RN, se aşteaptă ca o parte din adepţi să se ralieze duminică la alte iniţiative, în capitală sau în provincie.
Eric Ciotti, preşedintele partidului de dreapta Les Républicains, i-a cerut lui Emmanuel Macron să “clarifice motivele” pentru care a decis să nu vină duminică, afirmând că abordarea dublă “nu mai este cu siguranţă practicabilă”.
Partidele de stânga Europe Ecologie-Les Verts, PS şi PCF, precum şi asociaţiile pentru drepturile omului şi organizaţiile de tineret vor mărşălui în spatele unui slogan comun “împotriva antisemitismului şi a tuturor celor care manifestă ură şi rasism”, într-un “cordon republican” împotriva extremei drepte. “Trebuie să arătăm că suntem acolo (şi) că nu le cedăm locul”, a explicat la France Inter şefa Verzilor, Marine Tondelier, care “nu vrea ca prezenţa (sa) să fie asimilată unei aprobări a legitimităţii RN în marş”.
Se aşteaptă ca manifestaţia să se desfăşoare în tăcere. Nu sunt prevăzute discursuri în cadrul procesiunii.
Numeroşi reprezentanţi religioşi vor fi, de asemenea, prezenţi, dar se aşteaptă ca musulmanii să fie puţini la număr.