Henry Kissinger, o figură controversată a diplomaţiei americane, care a fost secretar de stat în mandatele lui Richard Nixon şi Gerald Ford, a murit miercuri la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa.
Figură-cheie a diplomaţiei mondiale în timpul Războiului Rece, Henry Kissinger “a murit astăzi la domiciliul său din Connecticut”, a anunţat firma sa de consultanţă Kissinger Associates într-un comunicat, fără a preciza motivul decesului.
Iniţiator al apropierii de Moscova şi Beijing în anii ’70, el şi-a văzut imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, cum ar fi sprijinul său pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia din Timorul de Est în 1975 şi, bineînţeles, războiul din Vietnam.
Un diplomat la fel de ascultat pe cât era de controversat, a fost admirat de unii ca un mare înţelept, urât de alţii care îl vedeau ca pe un criminal de război.
Kissinger a împlinit 100 de ani în luna mai. În iulie, de exemplu, a vizitat Beijingul pentru discuţii cu preşedintele chinez Xi Jinping.
Evreu german născut în Bavaria în 1923, Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui învăţător, a intrat în contraspionajul militar şi în armata americană înainte de a studia la Harvard, unde a şi predat.
S-a impus ca imagine a diplomaţiei mondiale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pe probleme de securitate naţională, apoi de secretar de stat – a deţinut ambele funcţii între 1973 şi 1975 şi a rămas în fruntea diplomaţiei sub conducerea lui Gerald Ford până în 1977.
Atunci a lansat detensionarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică şi dezgheţarea relaţiilor cu China lui Mao, în timpul unor călătorii secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing în 1972.
De asemenea, a purtat negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam, din nou în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele din Hanoi. Semnarea unei încetări a focului i-a adus Premiul Nobel pentru Pace împreună cu nord-vietnamezii în 1973, unul dintre cele mai controversate din istoria Nobelului.