La finele lunii noiembrie Parlamentul României a adoptat o rezoluție prin care sprijină parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. În document se arată că deputații susțin adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, scrie editorialistul Victor Nichituș.
De la Chișinău, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a mulțumit României pentru rezoluția votată în ajun. Grosu a transmis României „recunoștința cetățenilor Republicii Moldova pentru sprijinul acordat”. „Vă mulțumesc, dragă Românie, că ne susțineți în procesul de transformare a țării. Vă transmit recunoștința mea și a concetățenilor mei pentru sprijinul acordat, care ne-a arătat încă o dată că nu suntem singuri”, a scris oficialul moldovean pe rețelele de socializare.
De facto, în plan intern, Partidul Acțiune și Solidaritate a rămas, pe piedestalul puterii, singur. În ciuda unor sugestii venite de la Palatul Victoria, decidentul politic moldovean nu a acceptat parteneriate cu alte partide pro-europene, uneori, chiar a sfidat ideile venite de la București. Drept urmare, după aflarea rezultatelor exercițiului electoral, nici o formațiune politică pro-europeană nu și-a manifestat dorința de a forma alianțe cu partidul puterii pentru conducerea raioanelor (județelor) moldovenești.
Partidul Acțiune și Solidaritate, care deține toată verticala de putere în statul moldovean, a câștigat doar 291 de primării, nici jumătate din cele 898 existente între Prut și Nistru, și nu deține majoritatea consilierilor în nici unul din cele 32 de raioane. Mai mult, a pierdut alegerile locale pentru primăria municipiului Chișinău, locuitorii capitalei moldovene preferând să îl realeagă pe fostul primar, Ion Ceban. Contracandidatul propus de partidul puterii, Lilian Carp, a acumulat cu 5% mai puțin decât scorul obținut de Partidul Acțiune și Solidaritate în Consiliul Municipal Chișinău. E mai mult decât jenant!
Aritmetica electorală arată că nici o formațiune politică dintre Prut și Nistru nu a câștigat alegerile locale generale. Statistica spune însă că, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut mai puține voturi decât cele pe care le-a înregistrat la alegerile parlamentare anticipate din 2020.
Toată această pierdere de imagine înregistrată în plan intern se dorește a fi compensată cu o victorie în plan extern – oferirea din partea Consiliului European a datei pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ar fi acel succes care ar atenua căderea Partidului Acțiune și Solidaritate în sondaje și păstrarea unui trend pozitiv.
Un refuz al Consiliului European de oferire a datei concrete de începere a negocierilor Republicii Moldova cu oficialii de la Bruxelles, ar reprezent pentru partidul puterii, ar reprezenta începutul sfârșitului. Acuta criză de imagine prin care trece guvernarea de la Chișinău în plan intern este vizibilă și nu poate fi ascunsă.
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat Uniunii Europene să înceapă discuțiile privind aderarea Republicii Moldova. Decizia finală va fi luată de Consiliul European, în cadrul summitului șefilor de state și de guverne din țările UE care va avea loc, la Bruxelles, între 14-15 decembrie.