Juristul Nicolae Eșanu critică decizia Curții Constituționale, care a anulat, ieri, atribuțiile Adunării Populare de la Comrat la selecția procurorului-șef al Găgăuziei. „Se vede că Procurorul General și Curtea Constituțională nu au de lucru și au decis să lupte cu o normă căzută în desuetudine, iar Parlamentul s-a transformat în club filologic”, a comentat Eșanu, notează UNIMEDIA.
„Se vede că Procurorul General și Curtea Constituțională nu au de lucru și au decis să lupte cu o normă căzută în desuetudine. Problema era rezolvată demult și doar analfabeții juridici mai invocau norma care a avut sens în condițiile în care a fost adoptată, dar care a ajuns desuetă în condițiile actuale. Este regretabil că Parlamentul nu-și respectă statul și se transformă în club filologic, adoptând acte care se numesc legi, dar care nu produc niciun efect și doar ajută juriștii necărturari, care nu știu că a fost schimbată denumirea unor instituții sau a unor legi. Ceea ce a făcut Curtea Constituțională este din același domeniu. Cei care se amuză de faptul că în unele țări există legi adoptate acum mulți ani în urmă și care sunt moarte nu înțeleg că aceasta este, de fapt, o dovadă a maturității comunității juridice, care nu peride timpul cu fleacuri. Faptul că noi avem atâtea probleme se datorează inclusiv faptului că Parlamentul, Curtea Constituțională și alte autorități se ocupă de fleacuri și nu le rămâne timp pentru a se ocupa de problemele cu adevărat importante. Sau poate doar atâta pot?
PS Probabil merită să specific că este reacția la știrea despre declararea neconstituțională a unei norme care nu se aplică de foarte mulți ani, care viza numirea procurorului în Găgăuzia”, a punctat Nicolae Eșanu.
„Juriștii necărturari oricum vor pune securitatea juridică în pericol, indiferent de ce nu ar face Curtea Constituțională și Parlamentul. Orice jurist cărturar nu are nevoie ca cineva să elimine normele moarte. După cum este total aiurea să rezolvăm problema incapacității juriștilor de a interpreta normele prin declararea legilor neconstituționale sau amendarea lor, pe motiv că nu sint clare. Este o luptă cu morile de vint. Cu adevărat problema se va rezolva doar dacă o să avem juriști care nu vor pune în pericol securitatea juridică din cauza normelor desuete sau neclare. Dar dacă nu putem rezolva probleme reale, măcar să ne prefacem că rezolvăm ceva, invocând pretexte demagogice. Parlamentul este cu adevarat Parlament și Curtea Constituțională este cu adevarat Curte Constituțională doar dacă actele lor schimbă ceva pe fond. Ori este total alogic să spui că s-a schimbat ceva pe fond dacă ai schimbat un termen într-o lege sau dacă ai declarat neconstituțională o normă care oricum nu se aplica. Vreți să trăiți în continuare în realitatea virtuală care vă place, nu pot decât să vă urez succes. Dar vă rog respectuos să nu pretindeți să fiu de acord cu acte ale Parlamentului sau ale Curții Constituționale, pentru adoptarea cărora se cheltuie sume enorme (rugați un economist să vă calculeze cât a costat acest act de curățire și o să ramâneți șocat (dar și fără un economist puteți să vedeți care este salariul judecătorilor pentru timpul cheltuit aiurea) și timp prețios, dar care doar exclud ceva ce deja nu avea valoare juridică”, a mai adăugat juristul.
Curtea Constituțională a examinat, ieri, sesizarea privind controlul constituționalității art. 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și a articolelor 25, al.3 și 26 din Legea cu privire la Procuratură, sesizare depusă de Procurorul General, Ion Munteanu. Urmăriți ședința pe UNIMEDIA.
„CC a fost sesizată pentru a realiza controlul constituționalității unor norme legale, care reglementează modul de numire în funcție a procurorului-șef al UTA Găgăuzia. Prevederile menționate în sesizare conferă Adunării Populare a Găgăuziei atribuții în procesul de selecție și numire în funcție a procurorului-șef al UTA Găgăuzia, creînd o interferență a puterii politice în proceduri de gestionare a unei instituții care face parte din puterea judecătorească, Constituția garantând autonomia și independența Procuraturii. Subsidiar, art. 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei reglementează și numirea procurilor ierarhic inferiori cu implicarea Adunării Generale”, a argumentat PG Ion Munteanu.
Dypă deliberare, magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituționale articolul 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și articolele 25, al. 3 și 26 din Legea cu privire la Procuratură, care dau Adunării Populare de la Comrat atribuții la selecția procurorului-șef al Găgăuziei.
Ulterior, președinta Înaltei Curți, Domnica Manole, a venit cu explicații pe decizia CC, care anulează atribuțiile Adunării Populare de la Comrat la selecția procurorului-șef al Găgăuziei.
