A fost publicată opinia Comisiei de la Veneția pe marginea proiectelor de modificare a legislației audiovizualului.
În linii mari, aceasta conține aceleași critici/recomandări expuse în cadrul consultărilor publice: îmbunătățirea definițiilor de conținut ilegal și/sau dăunător, dezinformare, necesitatea introducerii suspendării sancțiunilor CA pînă la exercitarea controlului judecătoresc, dar și eliminarea restricțiilor privind înregistrarea obligatorie a jurnaliștilor independenți (freelanceri) din proiectul de modificare a Legii presei (care încă nu este publicat), transmite Canalul de Telegram PATRIOT.
145. Comisia de la Veneția face, prin urmare, următoarele recomandări esențiale:
- Domeniul material de aplicare și definițiile aferente din pachetul legislativ ar trebui revizuite și armonizate pentru a evita lacunele legale și suprapunerile de competențe de reglementare, în special în ceea ce privește definițiile termenilor „media” și „publicație de presă”.
- Metoda de numire a membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova dintre Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă ar trebui reconsiderată. Se recomandă implicarea diferitelor organizații ale societății civile în acest proces. Procedurile de numire a unor membri ai acestui Consiliu ar trebui reintroduse, asigurând reprezentarea intereselor publicului în cadrul Consiliului.
- Legea ar trebui să specifice în continuare criteriile și procedurile pentru numirea membrilor în Consiliul Audiovizualului propuși de organizațiile societății civile, în Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al radiodifuzorului public, precum și pentru Directorul General al acestuia, în scopul reducerii caracterului discreționar al autorității și al stabilirii unor garanții procedurale.
- Rolul Consiliului de Presă ar trebui definit mai clar, în special în ceea ce privește competențele sale de aplicare a sancțiunilor și efectele juridice ale deciziilor sale. Ar trebui precizat că deciziile acestuia, în măsura în care afectează drepturile jurnaliștilor și ale furnizorilor de servicii media, pot fi supuse controlului judecătoresc.
- Furnizorii de servicii media afectați de sancțiuni grave, în special în cazul suspendării sau încetării difuzării, ar trebui să beneficieze de timp suficient pentru a iniția proceduri judiciare, iar astfel de măsuri ar trebui suspendate până când o instanță decide dacă acestea ar trebui menținute. În plus, instanțele ar trebui să aibă autoritatea de a suspenda aplicarea oricărei sancțiuni în orice etapă, indiferent de natura sau gravitatea acesteia. Posibilitatea de a suspenda serviciile media audiovizuale conform articolului 171(6) din Codul Serviciilor Media Audiovizuale (AMSC) ar trebui armonizată cu regimul sancțiunilor prevăzut la articolul 84¹.
- Prevederile privind înregistrarea jurnaliștilor independenți din articolul 12 al proiectului de lege privind mass-media ridică îngrijorări și ar trebui reconsiderate. Înregistrarea obligatorie nu ar trebui să fie o condiție pentru dobândirea statutului de jurnalist independent. Drepturile jurnaliștilor, în special în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de supraveghere, ar trebui aliniate la standardele internaționale, iar responsabilitățile ar trebui stabilite în mod explicit în cazurile de refuz nejustificat de a furniza jurnaliștilor informații de interes public.
- Elemente esențiale privind înregistrarea publicațiilor de presă ar trebui prevăzute în legea privind mass-media și nu într-un act subordonat emis de Ministerul Culturii.