Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a construit imaginea politică pe transparență și pe promisiunea reformelor. Totuși, în timp ce pretinde că vrea aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, guvernul său ignoră recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, marginalizează vocile critice din interior și își subordonează organele de control democratic, scrie publicaţia franceză Valeurs Actuelles.
Într-un articol despre greva avocaților din Moldova, începută pe 15 iulie, publicaţia menţionează că această formă radicală și inedită de protest evidențiază tensiunile tot mai mari dintre guvernul președintei Maia Sandu și sistemul judiciar al țării.
Mișcarea de protest a apărut ca reacție la adoptarea de către Parlament a modificărilor aduse Legii cu privire la profesia de avocat. Potrivit Uniunii Avocaților din Moldova, este vorba despre o reformă impusă fără niciun fel de consultare cu comunitatea juridică și care urmărește să submineze chiar autonomia profesiei. Noile prevederi limitează durata mandatelor reprezentanților Baroului, transferă competențe-cheie Ministerului Justiției și elimină posibilitatea Comisiei de Etică de a solicita contribuții în examinarea plângerilor. Un set de măsuri care, potrivit criticilor, urmărește să plaseze profesia sub control politic, reducând-o la un organ subordonat puterii executive, scrie sursa citată.
Publicaţia notează că problema nu este deloc una tehnică. Este vorba despre echilibrul puterilor, credibilitatea instituțiilor și, în cele din urmă, chiar posibilitatea Moldovei de a-și continua parcursul către Uniunea Europeană. Uniunea Avocaților nu este o entitate izolată: în ultimii ani, a primit sprijin direct din partea Consiliului Europei și a Uniunii Europene, prin programe menite să-i consolideze independența și autoreglementarea. Bruxelles-ul urmărește îndeaproape evoluția statului de drept în Moldova, mai ales de la lansarea misiunii EUPM, creată pentru a sprijini țara în lupta împotriva corupției și în alinierea la standardele europene. Însă evoluțiile recente riscă să compromită serios credibilitatea acestui proces.
Sursa considetă că aceasta ,,pare a fi un proces treptat de demantelare a garanțiilor de independență a sistemului judiciar în ansamblu”.
,,În februarie, procuroarea anticorupție Veronica Dragalin a fost forțată să demisioneze după ce a criticat decizia guvernului de a fuziona serviciul său cu un alt parchet. În iunie, cinci judecători ai Curții Constituționale au fost numiți de partidul de guvernare fără nicio procedură publică sau verificare. Între timp, zeci de magistrați și procurori au părăsit sistemul, ceea ce pare a fi un proces treptat de demantelare a garanțiilor de independență a sistemului judiciar în ansamblu”, se arată în articol.
Rezultatul: o deziluzie tot mai mare, nu doar în rândul profesioniștilor din justiție, ci și în rândul societății civile care și-a pus speranțele într-o schimbare reală, potrivit articolului.