Helsinki, capitala Finlandei, nu a înregistrat niciun deces în accidente rutiere în ultimul an, au dezvăluit săptămâna aceasta autorităţile municipale. Deşi numărul deceselor în accidente rutiere este în scădere în întreaga UE, cu o reducere de 3% în 2024, accidentele cu final tragic sunt încă frecvente în zonele metropolitane. A trece un an întreg fără niciun accident este o realizare remarcabilă pentru majoritatea oraşelor, cu atât mai mult pentru o capitală europeană, scrie POLITICO.
- În 2023, 7.807 de europeni şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în oraşele UE.
- Anul trecut, 55 de persoane au murit în accidente rutiere în Berlin, iar nouă persoane şi-au pierdut viaţa în coliziuni în regiunea Bruxelles în ultimele 12 luni.
Deşi Helsinki este una dintre cele mai mici capitale ale UE, cu puţin sub 690.000 de locuitori, aproximativ 1,5 milioane de persoane locuiesc şi fac naveta în zona metropolitană.
Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei de Mediu Urban al oraşului, a declarat presei finlandeze că această realizare se datorează „multor factori, dar limitele de viteză sunt unul dintre cele mai importante”.
Citând date care arată că riscul de deces al pietonilor se reduce la jumătate prin reducerea vitezei de impact a maşinilor de la 40 la 30 de kilometri pe oră, autorităţile municipale au impus limita inferioară în majoritatea zonelor rezidenţiale şi în centrul oraşului Helsinki în 2021.
Limitele au fost aplicate cu ajutorul a 70 de noi radare şi al unei strategii a poliţiei bazate pe politica naţională „Vision Zero”, cu scopul de a reduce la zero numărul accidentelor rutiere cu victime sau decese. Datele colectate de Liikenneturva, entitatea finlandeză pentru siguranţa traficului, arată că numărul accidentelor mortale din Helsinki este în scădere de atunci.
Autorităţile din Helsinki au petrecut ultimii cinci ani încercând să repete miracolul pe care l-au realizat pentru prima dată în 2019, când niciun pieton sau ciclist nu a murit în accidente rutiere.
Utriainen subliniază că succesul misiunii se bazează pe politici de mobilitate pe termen lung, bazate pe date, şi pe strategii de dezvoltare urbană care au transformat capitala, cândva centrată pe maşini. În multe părţi ale oraşului, drumurile au fost îngustate şi s-au plantat copaci cu scopul deliberat de a-i face pe şoferi să se simtă inconfortabil, raţionamentul fiind că peisajele urbane complexe îi obligă pe şoferi să circule mai prudent în zonele populate.
Oraşul a investit, de asemenea, în infrastructura pentru pietoni şi biciclişti, inclusiv într-o reţea cuprinzătoare de piste pentru biciclete care se întinde pe mai bine de 1.500 de kilometri. De asemenea, a fost îmbunătăţită reţeaua de transport public cu autobuze ecologice şi autonome, iar capitala a primit finanţare de la Banca Europeană de Investiţii pentru o nouă linie de tramvai.
Utriainen spune că aceste îmbunătăţiri au contribuit la „reducerea utilizării autovehiculelor şi, odată cu aceasta, a numărului de accidente grave”.
Statisticile arată că, între 2003 şi 2023, numărul accidentelor rutiere din oraş a scăzut de la 727 la doar 14.
Succesul oraşului Helsinki este remarcat la Bruxelles, unde Comisia Europeană face presiuni pentru reducerea numărului de accidente mortale pe şosele. La începutul acestui an, comisarul pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a remarcat că majoritatea ţărilor membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul UE pentru 2018 de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere până în 2030.