Pretinsul testament al lui Ștefan cel Mare, în care domnitorul ar fi cerut urmașilor să nu închine niciodată Moldova muscalilor, nu reprezintă un document istoric autentic, ci expresia unei convingeri colective formate încă din epoca medievală. Opinia aparține istoricului Ion Negrei, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice: „Relațiile moldo-ruse în istoria medievală și modernă: manifestări, consecințe, lecții”, organizată de Agenția de presă IPN. Istoricul a precizat că încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, societatea moldovenească s-a convins că Rusia nu este un aliat de încredere.
Ion Negrei a explicat că „testamentul” nu este un text lăsat de domnitor, ci o creație ulterioară care înglobează mentalitatea politică a elitei moldovenești după experiențele dificile avute cu Moscova.
„Pretinsul testament al lui Ștefan cel Mare în care vorbește despre distanța pe care trebuie s-o păstreze țara față de muscali a apărut ca să motiveze o atitudine. Opinia generalizată a societății a fost exprimată prin acest presupus testament. Societatea moldovenească, în primul rând, clasa nobilă s-a convins că un ajutor din partea Rusiei nu poate veni, iar ca această ideea să devină mai credibilă a fost atribuită lui Ștefan cel Mare”, a spus istoricul Ion Negrei.
Potrivit lui, convingerea că Moscova nu era un aliat sigur circula demult în rândul clasei conducătoare, iar ulterior această idee i-a fost atribuită direct lui Ștefan cel Mare pentru a-i oferi greutate. „În presupusul testament, Ștefan cel Mare ar fi spus „dacă nu va putea fi apărată, să închinați țara otomanilor”. Se presupune că ei sunt mai de nădejde, ei nu atentează la viața spirituală, nu au apucături de dominație. Nu știm dacă într-adevăr a fost așa. Dar acest mesaj exprimă o predispoziție din societate”, a mai spus Ion Negrei.
Ion Negrei atrage atenția că dinamica relațiilor moldo-ruse s-a schimbat în secolul al 18-lea, odată cu apariția lui Petru cel Mare și cu rolul politic ambițios al lui Dimitrie Cantemir. Totuși, apropierea a fost motivată mai mult de interese personale și de modelul de guvernare dorit, decât de o compatibilitate reală între popoare.
„În secolul 18 relațiile moldo-ruse devin mai dinamice. Atunci, în fruntea Rusiei se afla Petru cel Mare, care căuta niște căi de apropiere de Europa, însă societatea rusă avea rezerve față de acest demers de integrare. În spațiul românesc apare Dimitrie Cantemir care căuta să-și modeleze o guvernare care ducea spre stilul monarhic. Apropierea de Petru cel Mare s-a făcut prin această filieră. Să existe și în Moldova un monarh puternic care are în supunerea sa întreaga clasă nobiliară. Așa voia Dimitrie Cantemir să fie și aici, în Moldova. Modelul politic promovat de Cantemir era de orientare spre o putere monarhică dură”, a punctat istoricul.
Dezbaterea publică „Relațiile moldo-ruse în istoria medievală și modernă: manifestări, consecințe, lecții” este ediția a 55-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
The post Ion Negrei: Începând cu Ștefan cel Mare ne-am convins că ajutor din partea Rusiei nu poate fi appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN