Relațiile moldo-ruse și evoluția lor de la Evul Mediu până în epoca modernă, conflictul dinastic în care a fost implicată Elena Voloșanca, controversatul „testament” al lui Ștefan cel Mare, Anexarea Basarabiei și alte evenimente istorice relevante, care reflectă calitatea relațiilor moldo-ruse pe parcursul istoriei, consecințele și lecțiile acestora au fost aspectele principale care analizate în cadrul dezbaterii publice: „Relațiile moldo-ruse în istoria medievală și modernă: manifestări, consecințe, lecții”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului Igor Boțan, relațiile „multiseculare” sunt relațiile dintre state și popoare care se întind pe parcursul mai multor secole și implică o continuitate culturală, politică sau socială.
„Relațiile multiseculare se referă la relațiile dintre state, popoare, care au persistat de-a lungul mai multor secole, demonstrând o continuitate istorică extinsă. Ele implică o istorie comună, un limbaj, tradiții sau alte elemente culturale partajate, influențând dinamica și dezvoltarea acestor relații în prezent”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Istoricul Valentin Constantinov a explicat că Elena, numită și „Voloșanca”, fiica lui Ștefan cel Mare, a fost căsătorită cu Ivan cel Tânăr, moștenitorul marelui cneaz al Moscovei Ivan al Treilea. Această alianță matrimonială a avut un scop politic clar: consolidarea colaborării dintre Moldova și Moscova. După intrigi interminabile, Elena și fiul ei, Dimitrie, și-au pierdut viața în temniță, spulberând astfel speranța unei alianțe durabile cu Moscova.
„Lupta pentru putere s-a dus pe toate planurile, iar elementul dinastic a avut un rol foarte important. La un moment dat, în jurul Elenei Voloșanca, fiicei lui Ștefan cel Mare, se adună un grup de boieri moscoviți, iar în jurul Sofiei Paleologu, celei de a doua soției a lui Ivan al Treilea, se adună alt grup din elita moscovită. S-au creat două tabere care au luptat între ele. Din păcate, Elena Voloșanca, și cu Dimitrie, care se naște între timp, sunt întemnițați. Dimitrie, fiul ei, moare în anul 1509. Era clar că ambii nu mai ies din temniță. Atunci lucrurile se purtau pe viață și pe moarte. Aceste evenimente au influențat negativ relațiile moldo-ruse”, a explicat istoricul Valentin Constantinov.
Istoricul Ion Negrei a abordat subiectul pretinsului testament al lui Ștefan cel Mare, prin care domnitorul ar fi îndemnat Moldova să se îndepărteze cât mai tare de Moscova. Negrei argumentează că acest document nu există în formă scrisă și că reprezintă, cel mai probabil, o invenție ulterioară.
„În istoriografie există subiectul testamentului lui Ștefan cel Mare. Cred că testamentul este o fabricație ulterioară. Ștefan cel Mare, în scris, nu a lăsat un asemenea testament. Acest testament vine mai degrabă dintr-o tradiție, dintr-o experiență. Confruntându-se cu otomanii, Ștefan cel Mare căuta aliați de nădejde. Unul dintre aliați ar fi fost Cnezatul de Moscova, dar după experiența pe care a avut-o cu fiica și nepotul, s-a convins că din partea Cnezatului moscovit nu poate avea sprijin în lupta anti-otomană. Din partea rușilor, muscalilor, cum se vorbea în epocă, o siguranță de alianță anti-otomană nu putea fi, deoarece muscalii se conduc de niște interese proprii și nu au grija unui context mai larg”, a precizat istoricul Ion Negrei.
Dezbaterea publică „Relațiile moldo-ruse în istoria medievală și modernă: manifestări, consecințe, lecții” este ediția a 55-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
The post Relațiile moldo-ruse în istoria medievală și modernă: consecințe și lecții. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.
MAI MULT IPN