Clusterul 6 – atuul Moldovei în negocierile cu UE. Interviu IPN cu Rodica Crudu

Republica Moldova înregistrează cel mai ridicat nivel de pregătire în cadrul Clusterului 6 – „Relații externe și politică externă, securitate și apărare” –, un domeniu esențial pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru IPN, Rodica Crudu, secretar general adjunct al Guvernului, explică poziția țării în evaluarea europeană, modul în care politica externă se aliniază standardelor UE și reformele necesare pentru menținerea ritmului integrării.

Doamna Crudu, bine ați revenit la IPN. După ce anterior, am discutat despre Clusterul 2 „Piața internă” din cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, astăzi am vrea să vorbim despre Clusterul 6 – „Relații externe și politică externă, securitate și apărare”. Ce reprezintă acesta?

Clusterul 6 este despre relațiile externe – despre modul în care construim relația cu țările membre ale Uniunii Europene, dar și cu așa-numitele țări terțe, adică state care nu fac parte astăzi din UE. Acest cluster cuprinde doar două capitole. Este vorba despre capitolul 30 „Relații externe”, care ține preponderent de relațiile comerciale și investiționale pe care le are un stat candidat, atât cu țările membre, cât și cu alte state.

Al doilea este capitolul 31 „Politică externă, securitate și apărare”. Este important de menționat că, pe acest grup de capitole, Republica Moldova înregistrează cel mai înalt nivel de pregătire. Acest lucru ne dă speranța că este unul dintre primele clustere pe care le putem închide în cadrul negocierilor.

La ce etapă suntem acum? El este el deja evaluat ca fiind pregătit în totalitate sau mai avem de lucru?

Este complicat de spus „pregătit în totalitate”. Conform metodologiei Comisiei Europene de evaluare a nivelului de pregătire a țărilor candidate, Comisia are cinci gradații, de la 1 la 5. În cazul nostru, pe capitolul 30 avem un nivel moderat de pregătire, iar pentru capitolul 31 „Politică externă, securitate și apărare”, avem un nivel bun – ceea ce ar însemna un punctaj de aproximativ 4 din 5.

Cum se aliniază în prezent politica externă a Republicii Moldova la principiile și valorile UE?

Dacă vorbim despre rata de aliniere, aceasta reflectă în principal participarea Republicii Moldova la politica europeană de securitate și apărare. Avem o colaborare foarte bună cu țările membre ale Uniunii Europene.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că țara noastră nu este doar un beneficiar al asistenței externe pentru dezvoltare, ci și un furnizor. Anul acesta am aprobat cadrul legislativ primar care reglementează practica de oferire a asistenței externe și a ajutorului umanitar. Am reușit deja să oferim 12 pachete de ajutor Ucrainei, asistență Turciei în urma cutremurelor, precum și altor state, inclusiv membre ale Uniunii Europene, atunci când s-au confruntat cu calamități sau situații excepționale.

Un alt aspect important ține de alinierea la măsurile restrictive impuse de Uniunea Europeană. Nivelul înalt de pregătire se datorează și ratei foarte ridicate de aliniere.

În anul 2024 am avut o rată de aliniere de 91%, iar în 2025 aceasta este de 88%. Această scădere nu se datorează lipsei de progres din partea noastră, ci faptului că Uniunea Europeană a adoptat mult mai rapid un număr mai mare de măsuri restrictive decât am reușit noi să implementăm.

Totuși, anul acesta am elaborat un plan intern de acțiuni care stabilește modul în care planificăm alinierea și asigurarea unor mecanisme eficiente de implementare a acestor măsuri. Deși pare simplu, publicul trebuie să înțeleagă că implementarea și monitorizarea măsurilor restrictive este un proces foarte complex.

De multe ori pentru aplicarea unei singure măsuri sunt implicate zeci de instituții. De aceea avem nevoie de un mecanism de coordonare interinstituțională care să asigure coerență, precum și un mecanism riguros de monitorizare a implementării.

Care este acest mecanism? Cum asigurați funcționarea lui?

În cadrul Cancelariei de Stat există o subdiviziune mandatată cu responsabilitatea de a monitoriza adoptarea deciziilor la nivelul UE și de a coordona alinierea acestora la nivel național. În prezent, suntem la etapa de proiectare a arhitecturii instituționale a unui sistem informațional la care vor avea acces toate instituțiile relevante implicate în implementarea măsurilor restrictive.

Ne propunem ca, până la sfârșitul anului viitor, să avem conceptul finalizat și un sistem pilot funcțional, cu instituțiile implicate și instruite astfel încât, ulterior, să putem utiliza pe deplin acest instrument.

De ce este nevoie de un sistem informațional? Pentru că, așa cum spuneam, procesul este foarte complex și avem nevoie de claritate în fiecare etapă, pentru fiecare decizie și pentru fiecare instituție implicată – fie că vorbim despre bănci, Serviciul Fiscal de Stat, autorități vamale sau de frontieră.

Care este cea mai mare dificultate în acest proces?

Cea mai mare provocare în procesul de integrare este coordonarea interinstituțională. În cadrul Cancelariei, prin Biroul pentru Integrare Europeană, avem rolul de a aduce la aceeași masă instituții care, de multe ori, nu au mai colaborat anterior sau nu au avut competențe comune în anumite domenii. Tocmai din aceste colaborări se nasc sinergii și soluții noi, care nu existau până acum.

Cum va influența implementarea Clusterului 6 poziția Republicii Moldova pe scena internațională?

Până în prezent, Republica Moldova a reușit să stabilească un dialog politic foarte bun cu toate statele, iar de acum încolo cred că vom continua să excelăm pe această cale.

Acest cluster vizează și acordurile comerciale și investiționale bilaterale. Republica Moldova, fiind membră a Organizației Mondiale a Comerțului din 2001, a integrat în aceste acorduri toate clauzele asumate de țările membre. Totodată, odată cu implementarea Acordului de Asociere, am notificat Comisia Europeană despre toate acordurile semnate și ne-am asigurat că acestea sunt aliniate principiilor urmate de Uniunea Europeană în încheierea acordurilor bilaterale.

În perspectivă, vom avea un plan de acțiuni prin care vom delega treptat competențele privind relațiile comerciale către Uniunea Europeană, întrucât politica comercială este o competență exclusivă a Comisiei Europene. Aceasta negociază în numele tuturor statelor membre acordurile comerciale, iar noi vom notifica partenerii că, din momentul aderării, Comisia va deveni portavocea noastră în relațiile strategice.

Ce beneficii concrete va aduce acest lucru pentru cetățeni și pentru securitatea națională?

Cel mai mare beneficiu este apartenența la un spațiu care, de peste 70 de ani, a reușit să mențină securitatea și pacea. În contextul actual, cu război la hotar, nimic nu este mai important decât siguranța și pacea cetățenilor noștri.

Având aceste două condiții asigurate, putem avansa pe agenda reformelor și putem obține prosperitate, creștere economică, competitivitate și reziliență.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, aflată recent la Chișinău, a apreciat ritmul reformelor și determinarea Republicii Moldova. Cum se vede acest proces din interior? Suntem pe drumul cel bun?

Da, suntem pe drumul cel bun. Fiind în mijlocul proceselor de coordonare, vedem multă determinare, sârguință, entuziasm și efort în toate instituțiile statului. Este important să continuăm să alimentăm acest entuziasm, dedicarea și profesionalismul oamenilor implicați, pentru a menține ritmul actual.

Așa cum a spus și comisara Kos, obiectivul este foarte ambițios, dar dacă menținem ritmul reformelor și îl accelerăm în domeniile unde Raportul de extindere indică progrese moderate, putem face ca obiectivul pe care ni l-am propus – aderarea până în 2030 – să devină unul realist.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție!

Și eu vă mulțumesc pentru invitație și dialog!

Irina Boțu, IPN

The post Clusterul 6 – atuul Moldovei în negocierile cu UE. Interviu IPN cu Rodica Crudu appeared first on ipn.md.