În anul 2024, doar 43% din bugetul Fondului Național pentru Mediu (FNM) a fost valorificat, iar deficiențele în gestionarea fondurilor au blocat proiecte vitale de mediu și de aprovizionare cu apă. Constatările în acest sens se conțin într-un audit realizat de Curtea de Conturi asupra utilizării resurselor publice ale FNM, transmite IPN.
Auditorii au constatat că tranziția de la Fondul Ecologic Național (FEN) la Fondul Național pentru Mediu (FNM) nu a fost planificată corespunzător. Mecanismul de finanțare etapizat și contractele fără termene clare au blocat lucrările și au împiedicat beneficiarii să continue proiectele.
„Mecanismul de contractare și finanțare a fost marcat de disfuncționalități semnificative, precum încheierea contractelor fără termen limită de valabilitate și aplicarea unui model de finanțare etapizat care a condus la finanțarea parțială a lucrărilor”, a menționat Felicia Sârbu, auditoarea publică principală la CCRM.
Auditul mai relevă că Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM), responsabil de gestionarea proiectelor, nu a asigurat pe deplin monitorizarea și calitatea lucrărilor. Directorul ONIPM, Nicolae Arnăut, a declarat în cadrul ședinței de examinare că instituția se confruntă cu o lipsă acută de personal și capacități manageriale, gestionând sute de proiecte cu doar câțiva specialiști.
Contactat de IPN, directorul ONIPM, Nicolae Arnăut, a confirmat că până în prezent a fost valorificat doar circa 40% din bugetul FNM, însă a precizat că restul resurselor vor fi utilizate până la sfârșitul anului. „Valorificarea de 40% reflecta situația din septembrie. Mai multe contracte și achiziții au fost încheiate în perioada octombrie-noiembrie, astfel că până la sfârșitul anului bugetul va fi valorificat integral”, a explicat Nicolae Arnăut.
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Petru Tataru, a recunoscut dificultățile întâmpinate și a anunțat că ministerul lucrează la modificarea manualului operațional pentru a asigura transparența finanțării și imparțialitatea deciziilor. „Am identificat probleme esențiale în post-monitorizare, pentru a ne asigura că proiectele sunt sustenabile și fiabile”, a declarat Petru Tataru.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Mediului și ONIPM să urgenteze aprobarea manualului operațional revizuit, să digitalizeze procesele de monitorizare și să clarifice responsabilitățile instituționale, pentru a debloca fondurile și a finaliza proiectele vitale pentru mediu și cetățeni.
The post Deficiențe în gestionarea Fondului Național pentru Mediu, audit CCRM appeared first on ipn.md.