Cristian Leon-Țurcanu: Integrarea economică la cele două maluri ale Prutului este o realitate concretă

În aceast interviu The List, vorbim despre o Unire care se construiește în tăcere.
Prin investiții și infrastructură. Prin companii care lucrează deja ca într-o singură piață. În dialogul cu Excelența Sa, Cristian Leon-Țurcanu, descoperim cum arată această apropiere privită din interiorul diplomației. Calm. Strategic. Și surprinzător de concret.

Este o conversație despre energia care ne leagă. Despre IT-ul care ne sincronizează. Despre retailul care face rafturile să arate la fel pe ambele maluri ale Prutului. Despre autostrăzi, și coridoare logistice care schimbă harta regiunii. Dar, mai ales, este o discuție despre un spațiu economic comun care prinde formă — pas cu pas, proiect cu proiect, decizie cu decizie, transmite Bani.md.

Excelență, România este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova. Dincolo de această statistică, care sunt sectoarele în care vedeți cea mai rapidă accelerare în următorii 2–3 ani?

Bazat pe tendințele actuale și pe experiența de integrare a României, sectoare precum IT-ul, serviciile digitale, energia și infrastructura verde, industria prelucrătoare, precum și agricultura de înaltă valoare și procesarea alimentară vor cunoaște o accelerare vizibilă în perioada 2026–2028. În trimestrul II 2025, exportul de servicii a depășit pentru prima dată exportul de mărfuri, semnalând o schimbare structurală către un model de creștere bazat pe valoare adăugată.

Republica Moldova urmează modelul Cluj/Iași, unde sectorul IT a devenit principalul motor de creștere a PIB-ului prin exporturi invizibile, dar extrem de profitabile.

În paralel, licitațiile pentru capacități eoliene și solare și avansarea interconectărilor energetice vor contribui la consolidarea securității și integrarea în piața europeană. Industria prelucrătoare beneficiază de tendința de relocare a producției în proximitatea UE, iar agricultura începe să facă trecerea către produse procesate, integrate în lanțuri comerciale regionale.

Sunt în derulare licitații masive pentru capacități eoliene și solare (170 MW) și stocare în baterii, cu finalizare în 2026. Finalizarea liniei de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău și avansarea proiectelor Bălți–Suceava vor transforma Republica Moldova dintr-un consumator vulnerabil într-un participant activ pe piața europeană de energie (ENTSO-E).

Datorită instabilității lanțurilor de aprovizionare globale, companiile europene caută producție aproape de casă. Integrarea în Sistemul SEPA (Single Euro Payments Area) în 2025 facilitează tranzacțiile transfrontaliere rapide și ieftine pentru IMM-urile care produc piese pentru piața UE.

Tranziția de la exportul de cereale la produse procesate este accelerată de eliminarea tarifelor UE pentru produsele sensibile. Producătorii din Republica Moldova încep să colaboreze cu retaileri din România pentru a furniza produse sub marcă proprie, asigurând volume constante de export.

Direcția indică o tranziție treptată către sectoare cu valoare adăugată mai mare și o integrare mai profundă în economia europeană.

Pentru antreprenorul român, economia Republicii Moldova nu mai este doar o piață de desfacere, ci devine tot mai mult o destinație de investiții, percepută ca o piață cu potențial de creștere ridicat, costuri competitive și bariere culturale minime. Proiectele comune finanțate prin programe europene, inclusiv Interreg, contribuie la consolidarea conectivității și a mediului de afaceri, iar direcția de integrare europeană oferă un grad mai mare de predictibilitate.

La acest moment, sunt în derulare 88 de proiecte comune prin programul Interreg VI-A NEXT România-Republica Moldova, mobilizând peste 76 milioane de euro pentru conectivitate și dezvoltare regională. Republica Moldova este văzută ca o extensie naturală a pieței românești, unde poți scala afacerea cu costuri mai mici, beneficiind de același limbaj de business și de un drum clar spre integrarea europeană.

Care sunt, în prezent, cele mai puternice 3 industrii care fac „Unirea” economică dintre România și Republica Moldova?

Cele mai puternice industrii care apropie economic cele două maluri ale Prutului sunt energia, tehnologia informației și retailul.

În ceea ce privește domeniul energiei, Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este acum complet operațional, asigurând securitatea energetică. Proiecte precum linia Bălți-Suceava și Vulcănești-Chișinău transformă cele două țări într-o singură piață energetică. Practic, firmele din Republica Moldova cumpără energie de pe bursa românească (OPCOM), eliminând șantajul politic extern.

În domeniul tehnologia informației și serviciile, există o simbioză perfectă între hub-urile din Iași, București și Chișinău. Multe procese de business ale companiilor românești sunt gestionate din Chișinău, profitând de proximitatea culturală și de costurile operaționale mai scăzute, transformând România și Republica Moldova într-un singur ecosistem tehnologic.

În același timp, dacă mergi într-un supermarket din Chișinău sau București, rafturile arată aproape identic. Retaileri prezenți masiv în România (precum Kaufland sau Lidl) au devenit porți de intrare pentru producătorii din Republica Moldova pe piața UE.

Aceste sectoare consolidează treptat o interdependență economică funcțională între cele două piețe și conduc la o cooperare aprofundată între autorități de natură să asigure stabilitatea, mai ales atunci când orice șoc economic este resimțit pe ambele maluri ale Prutului.

Există industrii pe care le considerați cu mare potențial, dar care sunt încă subestimate?  

Există domenii cu potențial ridicat care nu sunt încă pe deplin valorificate.

Industria componentelor electronice și de control, în special în zona asamblării de plăci și senzori, poate reprezenta următorul pas după cablajele auto. În timp ce toată lumea vorbește despre cablaje auto (care au deja o prezență masivă), potențialul real este în asamblarea de plăci electronice (PCBA) și senzori pentru producția industrială și medicală.

În același timp, serviciile financiare și juridice de tip BPO beneficiază de un capital uman bine pregătit. Există o percepție greșită că Republica Moldova oferă doar suport lingvistic. În realitate, nivelul de educație în contabilitate, audit și drept internațional este ridicat.

Logistica și depozitarea devin și ele tot mai relevante în contextul schimbărilor regionale și al reconstrucției Ucrainei. Odată cu reconstrucția Ucrainei și integrarea în coridoarele europene, Republica Moldova nu mai este „capăt de linie”, ci un nod logistic. Pe măsură ce Portul Constanța devine tot mai aglomerat, punctele de transbordare din Republica Moldova devin critice pentru fluxul de mărfuri spre Ucraina și restul Europei de Est.

Așadar, avantajele viitoare ale Republicii Moldova se află tocmai în zonele încă insuficient exploatate.

Cât de ușor este, în realitate, pentru un antreprenor român să intre pe piața din Republica Moldova?

În realitate, intrarea pe piața din Republica Moldova este un proces relativ accesibil, în special pentru antreprenorii români, datorită compatibilității lingvistice, culturale și a cadrului juridic tot mai aliniat standardelor europene. Procedurile de înregistrare a unei companii sunt rapide, costurile inițiale sunt moderate, iar accesul la servicii financiare și administrative s-a simplificat semnificativ în ultimii ani, inclusiv prin digitalizare.

Cu toate acestea, diferența reală apare după etapa de intrare. Scalarea unei afaceri presupune o bună înțelegere a pieței muncii, unde există atât avantaje competitive, cât și provocări legate de disponibilitatea forței de muncă și migrație. În același timp, anumite procese administrative pot varia ca eficiență în funcție de sector sau regiune, ceea ce necesită o abordare pragmatică și bine informată. În acest context, parteneriatele locale sau o prezență managerială directă devin elemente importante pentru consolidarea operațiunilor.

De asemenea, mediul de afaceri este într-o etapă de adaptare la reforme recente, ceea ce înseamnă că regulile devin mai clare și mai previzibile, dar nu sunt încă uniform aplicate în toate domeniile. Pentru companiile care își propun o prezență pe termen lung, acest lucru poate reprezenta atât un avantaj – prin flexibilitate și spațiu de creștere – cât și o necesitate de adaptare continuă. Accesul pe piață este în general facil, însă succesul depinde de capacitatea de a gestiona etapa de dezvoltare și de a construi o prezență bine ancorată în realitățile locale.

Cât de prietenoasă este Republica Moldova cu un business care trece Prutul, din punct de vedere a legislației și a relației cu instituțiile statului. Cum ar trebui să fie și cum este în realitate, de fapt?

Privită prin prisma unui diplomat, Republica Moldova este astăzi o democrație economică în plină construcție. Dacă aș formula un raport de țară pentru un investitor român, aș descrie relația dintre business și stat ca fiind într-o fază de tranziție accelerată de la control la parteneriat.

Republica Moldova este astăzi cel mai bun aliat al celui care vine să construiască onest, oferind o deschidere politică și fiscală pe care puține piețe europene o mai pot replica.

În ultimii ani, au fost accelerate reformele în domeniul digitalizării serviciilor publice, simplificării procedurilor administrative și creșterii transparenței, ceea ce a contribuit la un mediu mai previzibil pentru investitori.

Un element important este faptul că Republica Moldova tinde să vadă investițiile, în special cele din România, nu doar ca aport economic, ci ca parte a unui proces mai amplu de modernizare și integrare. Acest lucru se reflectă într-o disponibilitate crescută pentru dialog și sprijin instituțional, în special în proiecte cu impact structural sau regional.

Republica Moldova vede, așadar, în capitalul românesc nu doar o investiție, ci o componentă esențială a parcursului său european.

Care sunt, în opinia Dvs top 3 proiecte bilaterale care vor simplifica cel mai mult activitatea companiilor în următorii ani?

Din perspectiva unui observator atent la dinamica regională din 2026, cele mai transformative trei proiecte care vor „șterge” frontiera economică și vor reduce costurile operaționale pentru firme sunt: controlul comun și digitalizarea vămilor, Integrarea în Spațiul Unic de Plăți în Euro și Autostrada Unirii (A8) și Podurile peste Prut.

Implementarea controlului coordonat în puncte cheie (precum Leușeni-Albița sau Giurgiulești) este marea victorie a ultimilor ani. Urmează recunoașterea deplină a Operatorilor Economici Autorizați (AEO), care va permite firmelor de încredere să treacă granița pe „culoarul verde”, aproape fără oprire.

Deși este un proiect european, integrarea în Spațiul Unic de Plăți în Euro și motorul adoptării sale în Republica Moldova au fost realizate cu sprijinul Băncii Naționale a României. Plățile transfrontaliere în euro între cele două maluri ale Prutului au devenit aproape gratuite și instantanee. Un antreprenor din Iași poate plăti un furnizor din Chișinău la aceleași costuri ca pe unul din București.

Infrastructura rutieră rămâne „artera” principală a economiei. Finalizarea segmentelor critice din Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni) și construcția de noi poduri rutiere (precum cel de la Ungheni) sunt vitale. Acest lucru va reduce costul transportului pe tonă și va face Republica Moldova mult mai atractivă pentru marii jucători din logistică și producție industrială care livrează în restul UE.

Care este cel mai mare avantaj competitiv al acestui „spațiu comun” România–Republica Moldova? Dar cea mai mare vulnerabilitate?

Privit prin prisma unei analize diplomatice, acest „spațiu comun” nu este doar o zonă de liber schimb, ci un ecosistem de complementaritate strategică, unic la frontiera estică a Uniunii Europene. Într-o lume a globalizării, unde companiile cheltuiesc resurse enorme pentru a înțelege culturi și legislații străine, spațiul România- Republica Moldova oferă un avantaj de viteză imbatabil.

Republica Moldova a adoptat reforme digitale și fiscale (precum impozitul unic în IT sau digitalizarea serviciilor publice) care sunt, în anumite segmente, mai agile decât cele din România. Astfel, spațiul comun devine un hub de inovare unde agilitatea Chișinăului întâlnește puterea de piață și resursele financiare ale Bucureștiului.

Integrarea energetică și logistică din ultimii ani a transformat cele două maluri ale Prutului dintr-o zonă de vulnerabilitate într-un pilon de stabilitate la Marea Neagră, oferind investitorilor un sentiment de securitate ancorat în standardele europene.

Se vorbește mult despre reconstrucția Ucrainei ca oportunitate regională. Cum pot companiile din România și Republica Moldova să se poziționeze inteligent încă de acum, fără să rateze startul?

Din perspectivă strategică, reconstrucția Ucrainei nu trebuie privită ca un eveniment viitor, ci ca un proces logistic deja început, unde tandemul România–Republica Moldova acționează ca un singur „Hub de Reziliență și Aprovizionare”.

Pentru a nu rata startul, companiile trebuie să treacă de la simplul comerț la poziționarea de infrastructură și servicii. Companiile mari din România (cu expertiză în fonduri UE și capacitate tehnică) ar trebui să se asocieze cu firme din Republica Moldova (care au proximitate geografică, logistică și culturală cu Ucraina).

Odată cu ecartamentul european care avansează spre Chișinău, Ungheni devine punctul unde „marfa europeană” se întâlnește cu „nevoia ucraineană”.

Ucraina este o economie extrem de digitalizată. Companiile de IT din spațiul comun (MITP din Republica Moldova și hub-urile din România) se pot poziționa ca furnizori de securitate cibernetică, soluții de e-guvernare și management al datelor pentru reconstrucția orașelor inteligente (Smart Cities).

Republica Moldova este „poarta”, iar România este „motorul”. Împreună, ele formează cea mai sigură și eficientă platformă de lansare pentru efortul de reconstrucție, oferind donatorilor internaționali siguranța că resursele vor ajunge la destinație prin coridoare securizate și previzibile.

Cum apreciați climatul investițional în această parte a Europei de Est, în contextul celor mai recente evenimente globale, inclusiv cele militare?

Climatul investițional actual din Europa de Est, și în special din axa România–Republica Moldova, este marcat de o dualitate strategică, o reziliență economică surprinzătoare în fața tensiunilor militare, dublată de o accelerare fără precedent a integrării instituționale. La sfârșitul trimestrului III din 2025, stocul total de ISD în Republica Moldova a atins 6,2 miliarde de dolari, o creștere de peste 14% într-un singur an.

Companiile românești domină piața din Republica Moldova, cu peste 1.700 de firme înregistrate și un capital investit de aproximativ 7 miliarde de lei moldovenești. Climatul este unul de optimism vigilent. Riscul geopolitic este real, dar „prima de risc” este compensată de accesul la fonduri europene masive și de oportunitatea istorică de a participa la cea mai mare operațiune de reconstrucție postbelică din Europa.

Cum sună varianta scurtă a unei concluzii, atunci când sunteți întrebat despre relația economică România – R.Moldova?

Privită în ansamblu, dinamica relației economice dintre România și Republica Moldova indică o maturizare treptată a unui spațiu comun, în care apropierea istorică și culturală este dublată tot mai clar de o integrare economică funcțională. Această evoluție nu este rezultatul exclusiv al pieței, ci reflectă și un efort susținut de coordonare politică, instituțională și diplomatică, care a creat cadrul necesar pentru dezvoltarea unor relații economice mai profunde și mai stabile.

Diplomația joacă un rol esențial în această construcție, acționând ca un facilitator al încrederii, al predictibilității și al convergenței de obiective. Prin dialog constant, susținerea parcursului european și promovarea unor inițiative comune, aceasta contribuie la reducerea incertitudinilor și la consolidarea unui mediu favorabil investițiilor și cooperării. În același timp, diplomația economică sprijină conectarea mediilor de afaceri și identificarea de oportunități, oferind un cadru coerent în care inițiativele private pot evolua.

În acest context, România are un rol de susținere și ancorare, iar Republica Moldova își valorifică poziția și capacitatea de adaptare, rezultând un echilibru care favorizează cooperarea pe termen lung.

Într-un mediu regional marcat de incertitudini, această relație capătă o relevanță suplimentară, oferind un cadru de stabilitate și continuitate. Coordonarea la nivel diplomatic și instituțional rămâne esențială pentru menținerea acestui parcurs și pentru valorificarea oportunităților care apar.

Articolul Cristian Leon-Țurcanu: Integrarea economică la cele două maluri ale Prutului este o realitate concretă apare prima dată în Realitatea.md.