Declarația publicată de Ursula von der Leyen pe X cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei a provocat un val de reacții critice pe platforma X, unde numeroși utilizatori contestă direct discursul oficial al Uniunii Europene privind protecția libertății de exprimare.
În mesajul său, Ursula von der Leyen a reafirmat angajamentul instituțiilor europene față de libertatea presei, prezentată drept un pilon fundamental al democrației.
„Libertatea presei este una dintre pietrele de temelie ale democrației.
Iar Uniunea Europeană protejează ceea ce contează, inclusiv dreptul de a primi informații independente și de încredere.
Legea europeană privind libertatea mass-media contribuie la protejarea jurnaliștilor și a surselor, consolidează independența editorială și apără organizațiile media împotriva interferențelor nejustificate sau a intimidării juridice.
Astăzi, de Ziua Mondială a Libertății Presei, ne reafirmăm datoria de a sprijini și proteja jurnaliștii, astfel încât aceștia să își poată face munca fără presiuni, intimidare sau pericol.”
a scris Ursula von der Leyen pe X
Referirea centrală din mesaj vizează European Media Freedom Act, un instrument legislativ prezentat de Comisia Europeană drept garanție a independenței presei în interiorul Uniunii.
Reacțiile generate de această declarație au fost însă, în mare parte, negative. Tonul dominant al comentariilor este unul de neîncredere și respingere, mulți utilizatori acuzând un decalaj profund între discursul oficial și realitatea percepută.
Un comentator afirmă tranșant: „Uniunea Europeană cenzurează pe oricine nu este de acord cu ea. Nu mai mințiți.” Altul contestă direct cadrul legislativ invocat de Comisie: „Serios? Uniunea Europeană și-a creat legi care îi permit să sancționeze jurnaliști fără control judiciar și a intensificat cenzura asupra presei, combinată cu sancțiuni financiare împotriva indivizilor.”
Suspiciunile privind noile reglementări digitale apar frecvent în reacții. Un utilizator acuză:
„Nu mai minți! Introduceți verificarea vârstei doar ca să eliminați anonimatul. Vreți să interziceți VPN-urile, pe care presa reală le folosește permanent pentru a transmite informații pe care oameni ca voi nu le vor publice. Sunteți o fraudă.”
În același registru, alți comentatori invocă exemple concrete pentru a susține ideea unei derive restrictive la nivel european, de la sancțiuni împotriva unor jurnaliști critici față de politicile UE în dosare sensibile, până la interzicerea unor instituții media precum RT. În acest context, jurnalistul Hüseyin Doğru este citat cu o întrebare directă: „De asta Uniunea Europeană impune sancțiuni jurnaliștilor?”
Criticile ajung, în unele cazuri, la formulări extreme, ilustrând nivelul de polarizare din spațiul online. Un utilizator susține că „Uniunea Europeană se transformă într-o Coree de Nord în ceea ce privește lipsa libertății și cenzura”, o comparație care reflectă percepția unei părți a publicului.
Dincolo de retorica inflamatorie, reacțiile indică o problemă mai profundă de credibilitate. Mesajul Comisiei Europene, construit în jurul ideii de protecție a libertății presei, se lovește de o neîncredere tot mai vizibilă în rândul utilizatorilor, care asociază politicile europene nu cu garantarea libertății, ci cu controlul discursului public.