Cum eviți fraudele din industria suplimentelor: semnele care îți arată un produs nesigur și recomandările experților

PRISA subliniază că suplimentele alimentare notificate legal sunt produse reglementate la nivel european și sunt definite de Comisia Europeană ca surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, comercializate în forme dozate precum capsule, comprimate, tablete, pulberi sau lichide în doze măsurate. Acestea sunt destinate completării alimentației normale și nu pot fi promovate ca tratamente sau vindecări pentru boli.

Rolul suplimentelor și limitele lor în comunicarea către consumatori

PRISA arată că, atunci când sunt alese informat și utilizate responsabil, suplimentele alimentare pot susține un stil de viață echilibrat prin aport de vitamine, minerale, probiotice, acizi grași, extracte vegetale sau alte ingrediente cu rol în funcționarea normală a organismului. Totuși, mențiunile de sănătate utilizate în promovare trebuie să respecte registrul european al mențiunilor nutriționale și de sănătate și nu trebuie să inducă ideea că aceste produse tratează sau vindecă boli.

În România, suplimentele alimentare pot fi introduse pe piață doar pe baza unui certificat de notificare emis de Ministerul Sănătății și trebuie comercializate exclusiv sub formă preambalată. În același timp, industria subliniază că aceste produse nu sunt medicamente, nu înlocuiesc tratamentele medicale și nu pot fi prezentate ca alternativă la medicația recomandată de specialiști.

Poziția PRISA: toleranță zero față de fraude și reclame înșelătoare

„Cazurile de fraudă nu trebuie să arunce o umbră asupra întregii industrii a suplimentelor alimentare. Dimpotrivă, ele arată cât de important este ca autoritățile să intervină ferm împotriva rețelelor ilegale, iar consumatorii să aleagă doar produse notificate, comercializate prin surse de încredere și promovate responsabil. PRISA susține toleranță zero față de practicile neloiale, reclamele mincinoase și folosirea abuzivă a imaginii medicilor, vedetelor sau instituțiilor publice”, a declarat Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA.

Organizația avertizează că mediul online este zona în care apar frecvent forme de dezinformare, inclusiv site-uri fără date de identificare, bloguri obscure, pagini de vânzare temporare, conturi false în social media, reclame agresive și testimoniale fabricate.

Cereri către autorități: controale mai stricte în mediul online

PRISA solicită intensificarea controalelor și a monitorizării în mediul digital, unde astfel de practici sunt în creștere. Organizația cere implicarea coordonată a instituțiilor precum Ministerul Sănătății, ANPC, ANSVSA/DSVSA, ANAF, autoritățile din domeniul comunicațiilor digitale și organele de cercetare penală, acolo unde există indicii de fraudă.

Totodată, PRISA își exprimă disponibilitatea de colaborare cu autoritățile și susține utilizarea mecanismelor europene de alertă, control și schimb de informații, având în vedere caracterul transfrontalier al multor rețele ilegale.

Scopul acestor măsuri este identificarea rapidă a fraudelor, blocarea platformelor neconforme și protejarea consumatorilor din România și Uniunea Europeană.

Cum se pot proteja consumatorii: reguli simple pentru alegerea suplimentelor

PRISA recomandă consumatorilor să cumpere suplimente alimentare doar din surse sigure și să evite produsele promovate prin promisiuni de vindecare rapidă, rezultate garantate sau înlocuirea tratamentelor medicale.

O sursă considerată sigură este un comerciant identificabil, care oferă produse notificate legal și informații complete despre acestea. În practică, sunt recomandate farmaciile, drogheriile, site-urile producătorilor sau distribuitorilor cunoscuți și marketplace-urile unde vânzătorii sunt clar identificați.

Un site de încredere trebuie să afișeze în mod vizibil numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact, politica de retur și informații complete despre produs. Lipsa acestor elemente este un semnal de alarmă.

Consumatorii pot verifica produsele în registrele publice ale Ministerului Sănătății, inclusiv Registrul vitaminelor și suplimentelor, precum și în listele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), în cazul produselor pe bază de plante.

Unde pot fi raportate produsele suspecte

PRISA încurajează raportarea oricăror produse suspecte sau reclame înșelătoare către autoritățile competente, în funcție de situație: ANPC, Ministerul Sănătății, ANSVSA, ANAF sau ANCOM.

Sesizările pot viza site-uri fără date clare, produse care promit vindecări, reclame agresive sau lipsa informațiilor despre notificarea legală. Scopul este reducerea fraudelor și creșterea protecției consumatorilor pe piața suplimentelor alimentare.

5 pași simpli pentru alegerea unui supliment alimentar de încredere

1. Căutați numărul de notificare al produsului

Un supliment alimentar comercializat legal în România trebuie să fie notificat. Verificați dacă numărul de notificare apare pe etichetă sau pe ambalaj. Dacă produsul este cumpărat online, verificați dacă acest număr este afișat și pe pagina produsului.

2. Verificați ca eticheta să fie în limba română

Eticheta unui supliment alimentar comercializat în România trebuie să fie în limba română și să includă mențiunea „supliment alimentar”, lista ingredientelor, modul de administrare, porția zilnică recomandată, avertismentele, termenul de valabilitate, lotul și datele producătorului, importatorului sau distribuitorului. O etichetă lipsă, incompletă, netradusă în limba română sau tradusă neclar este un semnal de alarmă.

3. Verificați cine este comerciantul

Cumpărați doar de pe site-uri care afișează clar numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact și condițiile de retur. Evitați paginile unde nu este clar cine vinde produsul sau cum poate fi contactat comerciantul. Un comerciant de încredere este transparent și ușor de identificat și contactat.

4. Evitați promisiunile miraculoase

Formulări precum „vindecă”, „tratează”, „elimină boala”, „înlocuiește tratamentul prescris de medic”, „produs-minune”, „rezultat garantat” sau „fără niciun efect secundar” indică o comunicare înșelătoare.

5. Verificați reclamele care folosesc vedete, medici sau „specialiști”.

Dacă un produs pare recomandat de o persoană publică, de un medic sau de un „specialist”, verificați dacă informația apare și pe canalele oficiale ale acestora. În fraudele online, imaginile unor medici, vedete sau instituții publice sunt adesea folosite fără acord, pentru a crea încredere falsă în produs.

Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii, vârstnicii și persoanele care iau tratamente medicamentoase, PRISA recomandă consultarea medicului sau farmacistului înainte de utilizarea unui supliment alimentar.

Mesajul PRISA pentru consumatori este simplu: informați-vă înainte de a cumpăra, alegeți surse sigure și nu înlocuiți niciodată tratamentul recomandat de medic cu produse promovate online ca soluții miraculoase.

The post Cum eviți fraudele din industria suplimentelor: semnele care îți arată un produs nesigur și recomandările experților first appeared on Nexta.ro.

MAI MULT NEXTA.RO

ULTIMA ORĂ

ULTIMA ORĂ

Salvatorii au descoperit și trupul celei de-a doua românce prinse sub dărâmăturile clădirii prăbușite din Germania

Corpurile celor două femei românce aflate în imobilul din oraşul german Goerlitz care s-a prăbuşit luni seară au fost găsite sub dărâmăturile clădirii, a anunţat...

Împreună cu toți deputații din opoziție, Renato Usatîi a cerut mai mult respect și mai puține restricții în Parlament: „Сetățenii așteaptă soluții și rezultate,...

Liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat practicile de cenzură din actualul legislativ, într-o declarație comună a opoziției parlamentare, făcută după ce microfonul...

Important

Salvatorii au descoperit și trupul celei de-a doua românce prinse sub dărâmăturile clădirii prăbușite din Germania

Corpurile celor două femei românce aflate în imobilul din oraşul german Goerlitz care s-a prăbuşit luni seară au fost găsite sub dărâmăturile clădirii, a anunţat joi poliţia germană, transmite AFP.The post Salvatorii au descoperit și trupul celei de-a doua românce prinse sub dărâmăturile clădirii prăbușite din Germania first appeared on Nexta.ro.

Comisia Europeană a semnat cu România acordul de împrumut pentru programul SAFE. România este al 4-lea stat CE care semnează acordul

România, reprezentată de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat la Bruxelles acordul de împrumut pentru programul SAFE cu Comisia Europeană.The post Comisia Europeană a semnat cu România acordul de împrumut pentru programul SAFE. România este al 4-lea stat CE care semnează acordul first appeared on Nexta.ro.

SelfPay accelerează extinderea rețelei naționale și lansează Programul de Tranziție Rapidă pentru retaileri: 277 de locații noi în mai 2026 și o creștere de...

În contextul unei creșteri accelerate a cererii pentru servicii de plată self-service, SelfPay, liderul pieței de Stații de Plată self-service din România, a deschis 277 de locații noi în prima jumătate a lunii mai 2026 și a înregistrat o creștere de 15% a volumului zilnic al tranzacțiilor la nivel național.The post SelfPay accelerează extinderea rețelei naționale și lansează Programul de Tranziție Rapidă pentru retaileri: 277 de locații noi în...

IPN | Agenda culturală | 22 mai

Are loc lansarea volumului „Hora înfometaților” de Lilia Calancea /Biblioteca Națională /ora 16:00/. Teatrul Național „Eugène Ionesco” prezintă piesa „Lecția” /TNEI /ora 18:00/. Actorii Teatrului Național Mihai Eminescu joacă spectacolul „Richard al III-lea” /TNME /ora 18:00/. Ansamblul cameral Tynda Music prezintă programul compozitorului Ludovico Einaudi /Palatul Național „Nicolae Sulac” /ora 18:30/. Teatrul Național „Satiricus” prezintă piesa „Titanic Vals” /Satiricus /ora 18:30/. Teatrul dramatic de stat pentru tineret „S uliţî roz Iurie Harmelin” prezintă piesa...

Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...

Două persoane au fost ucise joi, în atacuri ucrainene cu dronă, în regiunea rusă Samara (vest), situată la peste 800 de kilometri de Ucraina, a anunţat guvernatorul local, iar Kievul a revendicat că a desfăşurat un atac în zonă vizând o rafinărie, relatează AFP.The post Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...

Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...

Două persoane au fost ucise joi, în atacuri ucrainene cu dronă, în regiunea rusă Samara (vest), situată la peste 800 de kilometri de Ucraina, a anunţat guvernatorul local, iar Kievul a revendicat că a desfăşurat un atac în zonă vizând o rafinărie, relatează AFP.The post Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...

Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...

Două persoane au fost ucise joi, în atacuri ucrainene cu dronă, în regiunea rusă Samara (vest), situată la peste 800 de kilometri de Ucraina, a anunţat guvernatorul local, iar Kievul a revendicat că a desfăşurat un atac în zonă vizând o rafinărie, relatează AFP.The post Doi morţi şi în regiunea rusă Samara, anunţă autorităţile ruse. Zelenski revendică un atac cu dronă ”cu rază lungă de acţiune” la rafinăria din...