Patrick André de Hillerin: De ce-am votat, de ce am mai vota?

Din 2008 încoace, cu o consecvență uluitoare, democrației românești i se dă la gioale. Cu sistem, cu abnegație, cu insistență. Ne-am obișnuit ca rezultatul votului exprimat de cetățeni la alegerile prezidențiale să nu mai conteze aproape deloc.

În 2008, dar mai ales în 2009, guvernul a fost alcătuit de un partid care nu obținuse nici măcar peste 40% din voturi. În 2012, e drept, alegerile au fost câștigate de o alianță electorală care a obținut aproape 60% dintre voturi.

Guvernul a fost dat de această alianță, care, însă, s-a destrămat în 2014, lăsând guvernarea în mâna unui guvern minoritar. Despre guvernul tehnocrat apărut în 2015 nici nu mai are rost să vorbim.

În 2016, victoria categorică a PSD nu a permis decât deturnarea parțială a rezultatului votului. Protestele de stradă de la începutul lui 2017, la doar câteva luni de la alegeri, vizau și schimbarea guvernului și revizuirea votului exprimat de români.

În 2019, cu un an înainte de alegerile parlamentare, am primit un nou guvern condus de reprezentantul unui partid care obținuse în 2016 doar 20% din voturi.

În 2020, premierul a fost dat de partidul clasat pe locul al II-lea la alegeri, în urma constituirii unei coaliții cu alianța electorală de pe locul al III-lea și partidul de pe locul al V-lea. Împreună de-abia adunaseră 46% dintre voturi, sub minimul necesar unei majorități simple, dar asta nu a mai contat, pentru că dețineau 52% din mandatele parlamentare. Minunile sistemului de vot românesc.

Chiar și când, destul de repede, această alianță de conjunctură s-a spart, următorul premier a fost dat tot de partidul clasat pe locul al II-lea în alegeri. De-abia din 2023, la doi ani și jumătate după alegerile parlamentare, a ajuns șef al guvernului reprezentantul partidului care obținuse cele mai multe voturi în 2020.

În 2024, după alegerile parlamentare, guvernul condus de reprezentantul partidului clasat pe locul I a avut un statut de guvern provizoriu, asumat din start, deși în mai 2025 urma reluarea alegerilor prezidențiale, nu a celor parlamentare.

În fine, de la jumătatea anului trecut ne-am trezit, iar, cu un guvern condus de reprezentantul partidului clasat pe locul al III-lea la alegeri și cu cele mai importante ministere ale momentului ocupate de reprezentanții partidului clasat pe locul al IV-lea. Asta deși în guvern se aflau și cei din partidul clasat pe primul loc în alegeri.

De aproape o lună avem un guvern demis prin moțiune de cenzură, cu un premier demis care se agață de funcție. Partidul care a obținut cele mai multe voturi la parlamentarele din 2024 nu are suficiente mandate parlamentare pentru a face singur guvernul. Nici partidele care se agață de funcțiile pe care n-ar trebui să le mai dețină nu au aceste mandate.

În aceste condiții, președintele României se gândește să propună drept premier pe președintele unui partid care nu a intrat în Parlament, deși a participat la alegeri într-o alianță electorală formată din 4 partide și care a obținut 2% din voturile românilor.

Așadar, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu maximă seriozitate este: de ce am mai votat, dacă votul exprimat de noi nu are nicio importanță?

De ce poate exista un guvern condus de al treilea clasat și dominat de la patrulea clasat? De ce ar putea exista un guvern condus de cineva care n-a obținut suficiente voturi nici măcar pentru un singur loc în Parlament?

De ce am ajuns să conducă cei care obțin mai puține voturi sau nu obțin deloc?

Democrația presupune că actul guvernării este îndeplinit de către popor prin intermediul celor votați de el, poporul. Nu pot conduce/guverna toți, ci, îndeobște, reprezentanții unei majorități.

Dacă este acceptabil să se creeze o majoritate după alegeri, prin formarea unor coaliții alcătuite din partide care au mai multe sau mai puține în comun, este absolut inacceptabil ca guvernarea să fie exercitată de către o minoritate sau, și mai grav, de cineva care nu a obținut suficiente voturi nici măcar pentru a intra în Parlament.

Eugen Tomac reprezintă maxim 189.678 de voturi. Adică 1% din numărul total al alegătorilor și aproximativ 0,8% din populația țării.

Un politician cu această reprezentativitate nu poate fi premier. A fost supus testului votului și l-a picat zgomotos.

A pune în fruntea guvernelor oamenii care au obținut mai puține voturi este un atac la democrație mai dăunător decât orice ar putea face hoții ruși, reali sau imaginari. Când numești un premier de pe locul 3 sau unul care s-a clasat sub linie, transmiți un mesaj criminal: „Votul vostru nu contează, indiferent ce ați vota, guvernează tot cine vrem noi”.

Nici nu mai este nevoie de intervenția unor actori statali sau non statali străini pentru a distruge încrederea românilor în democrație, atunci când această încredere este puternic subminată din interior, tocmai de către cei aleși, chipurile, să ne apere de, de exemplu, ruși.

Dacă Nicușor Dan îl desemnează drept premier pe Eugen Tomac, atunci avem și răspunsul legat de hoții ruși: cel mai important este însuși Nicușor Dan, iar următorii în rang sunt cei care, ca parlamentari, ar accepta o astfel de nominalizare și ar vota un guvern condus de un astfel de nevotat.

Soluția, în astfel de situații de criză, nu este recursul la nevotați, nechemați, nedoriți, fie ei politicieni sau tehnocrați. Soluția este întoarcerea la popor și organizarea unei noi runde de alegeri, din care să rezulte o majoritate clară.

Dacă românii l-ar fi dorit pe Eugen Tomac în scaunul de prim-ministru, atunci i-ar fi votat partidul în decembrie 2024. N-au făcut-o, deci nu-și doresc un asemenea prim-ministru.

Și, totuși, președintele României pare să fie convins că un nevotat ar fi soluția. Cum pare convins că, dacă amână la infinit să ne spună de ce au fost anulate în mod ilegal alegerile prezidențiale din 2024, printr-o lovitură de stat constituțională, la un moment dat vom uita că asta s-a întâmplat. Se înșeală în ambele cazuri.

Pentru că, poate, nu mai suntem nici noi, ca popor, foarte tineri, mai uităm una-alta, dar în niciun caz nu vom putea uita că am fost și suntem luați de proști și că însuși președintele țării ne confundă cu un pisoar.

AUTORUL RECOMANDĂ:

The post Patrick André de Hillerin: De ce-am votat, de ce am mai vota? first appeared on Nexta.ro.

MAI MULT NEXTA.RO

ULTIMA ORĂ

ULTIMA ORĂ

ANOSR condamnă orice comportament ce poate reprezenta o ingerință politică în sistemul universitar

ANOSR solicită parlamentarilor români să să reintroducă pe agenda publică a dezbaterii cu privire la subiectul incompatibilității între funcțiile de conducere din universități și cele...

Nicolae Margarint, Partidul Nostru: Trebuie să intervenim cu programe sociale și facilități fiscale pentru a opri migrația tinerilor

Exodul populației apte de muncă necesită măsuri urgente, precum acordarea salariilor competitive și facilități fiscale și sociale tinerilor specialiști, pentru a stopa migrația și...

Important

ANOSR condamnă orice comportament ce poate reprezenta o ingerință politică în sistemul universitar

ANOSR solicită parlamentarilor români să să reintroducă pe agenda publică a dezbaterii cu privire la subiectul incompatibilității între funcțiile de conducere din universități și cele politice. Demersul vine în urma informației că 220 de studenți ai unei universități din Iași s-au înscris în cadrul partidului politic al cărui membru este chiar rectorul instituției. ANOSR trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că universitățile pot fi utilizate drept instrumente de...

ANOSR condamnă orice comportament ce poate reprezenta o ingerință politică în sistemul universitar

ANOSR solicită parlamentarilor români să să reintroducă pe agenda publică a dezbaterii cu privire la subiectul incompatibilității între funcțiile de conducere din universități și cele politice. Demersul vine în urma informației că 220 de studenți ai unei universități din Iași s-au înscris în cadrul partidului politic al cărui membru este chiar rectorul instituției. ANOSR trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că universitățile pot fi utilizate drept instrumente de...

Consiliul Superior al Magistraturii contestă la Ministerul Justiției „legitimitatea Guvernului demis” de a iniția salarizării

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, marți 2 iunie, un punct de vedere către Ministerul Justiției, pe tema proiectului de lege privind legea salarizării, propus de ministrul interimar Dragoș Pîslaru. CSM critică dur noua grilă de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice. CSM susține că „proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege”...

FOTO Așteptarea a luat sfârșit: OMV Petrom începe să ridice benzinării pe Autostrada A3 București – Ploiești

Așteptarea a luat sfârșit: Săptămâna aceasta începe proiectarea și execuția spațiilor de servicii de pe Autostrada A3 București – Ploiești, anunță autoritățile. Este vorba despre primele 6 parcări care vor fi modernizate și dezvoltate în zona: Moara Vlăsiei (stânga/dreapta); Ștefăneștii de Jos (stânga/dreapta); Gruiu (stânga/dreapta). Concesionarul OMV Petrom va construi la Moara Vlăsiei facilități moderne …The post FOTO Așteptarea a luat sfârșit: OMV Petrom începe să ridice benzinării pe...

Constanţa: Bărbatul care şi-a înjunghiat mama cu 40 de lovituri de cuţit, la începutul anului, condamnat la 25 de ani de închisoare / Decizia...

Bărbatul care şi-a omorât mama după ce a înjunghiat-o cu 40 de lovituri de cuţit, faptă petrecută într-o locuinţă din municipiul Constanţa la începutul anului, a fost condamnat, marţi, de Tribunalul Constanţa la 25 de ani de închisoare. Decizia instanţei nu este definitivă.The post Constanţa: Bărbatul care şi-a înjunghiat mama cu 40 de lovituri de cuţit, la începutul anului, condamnat la 25 de ani de închisoare / Decizia Tribunalului...

Maramureş: Anchetă a Poliţiei, după ce pe un câmp din Cicârlău a fost găsit trupul unui adolescent de 15 ani

Poliţiştii au deschis o anchetă, după ce, pe un câmp din localitatea Cicârlău, judeţul Maramureş, a fost găsit trupul unui adolescent de 15 ani.The post Maramureş: Anchetă a Poliţiei, după ce pe un câmp din Cicârlău a fost găsit trupul unui adolescent de 15 ani first appeared on Nexta.ro.

ARMENPRESS: Exporturile armenești corespund standardelor UE, afirmă ministrul Economiei, pe fondul interdicțiilor comerciale impuse de Rusia și al eforturilor de diversificare a piețelor

Ministerul Economiei al Armeniei a elaborat un program de sprijin destinat producătorilor armeni pentru extinderea exporturilor către Uniunea Europeană, în contextul în care țara încearcă să-și diversifice piețele de desfacere după restricțiile recente...