Deputatul Allen Coliban, deputat USR și membru al Comisiei de control a Serviciului Român de Informații (SRI), lansează o nouă serie de atacuri la adresa serviciilor secrete. În opinia deputatului USR, una dintre marile probleme ale statului român este lipsa unui control democratic real asupra structurilor de informații, iar comisiile parlamentare care ar trebui să supravegheze activitatea acestora au funcționat, de-a lungul timpului, mai mult formal decât efectiv.
Membrul Comisiei de control a SRI își îndreaptă atenția asupra modului în care sunt controlate serviciile secrete și susține că una dintre lecțiile majore ale crizei generate de anularea alegerilor este aceea că mecanismele de supraveghere au cedat.
„Vom analiza eșecurile statului român și ale serviciilor, învățând totodată despre cum ar trebui să funcționeze controlul democratic asupra serviciilor de informații. Pentru asta voi folosi ca ghid manualul publicat de DCAF, Centrul pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate de la Geneva (…). Una dintre lecțiile majore ale crizei este că mecanismele de supraveghere au cedat. Nu doar serviciile au eșuat, ci mai ales cei care trebuiau să le supravegheze”, spune Allen Coliban.
Coliban acuză lipsa de investigații și audieri publice
Deputatul USR susține că, în România, controlul parlamentar asupra serviciilor de informații este departe de standardele existente în statele democratice și acuză lipsa unor investigații sau audieri publice relevante. Coliban critică lipsa audierilor publice ale directorilor de servicii, a interpelărilor și lipsa unui mecanism parlamentar care „să fi semnalat din timp că ceva nu este în regulă”.
„În România există două comisii parlamentare relevante: Comisia pentru Controlul SRI și Comisia pentru Controlul SIE. În teorie, ele au acces la informații clasificate și pot solicita audieri. În practică, lucrurile stau însă foarte diferit. Rapoartele desecretizate au ajuns în spațiul public abia după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile. Comisiile parlamentare nu au inițiat nicio investigație publică înainte de acest moment și nici de atunci încoace. Nu au existat audieri publice ale directorilor de servicii. Nu au existat interpelări. Nu a existat niciun mecanism parlamentar care să fi semnalat din timp că ceva nu este în regulă”, spune Coliban.
Coliban a mers și mai departe și a spus că membrii comisiilor parlamentare sunt dependenți de informațiile furnizate chiar de instituțiile pe care ar trebui să le controleze. Acesta a criticat serviciile de informații pentru că „prezintă ce și când vor”.
„Serviciile de informații prezintă ce și când vor, iar comisiile parlamentare rămân dependente de bunăvoința executivului. Se descrie cum în multe state comisiile nu au suficiente resurse, nu au personal specializat și nu au acces real la informații clasificate în timp util. În România această problemă este și mai gravă”, susține acesta.
Cele patru categorii de membrii ai comisiilor de control
Deputatul USR citează lucrările politologului american Loch K. Johnson și prezintă patru tipologii de comportament al membrilor comisiilor parlamentare de supraveghere.
„Politologul american Loch K. Johnson, unul dintre cei mai importanți cercetători ai controlului democratic asupra serviciilor de informații, a identificat patru tipologii de comportament al membrilor comisiilor parlamentare de supraveghere.
Prima categorie: Struțul
Prima categorie menționată de Coliban este cea a „struțului”, adică parlamentarul care evită întrebările incomode și preferă să nu știe ce fac serviciile secrete din comoditate sau teamă.
Prima este struțul – parlamentarul care își bagă capul în nisip, evită întrebările incomode și preferă să nu știe ce fac serviciile secrete din comoditate sau din teamă”.
Categoria doi: Majoreta
Următoarea categorie este cea a „majoretei”, adică membrul comisiei care devine un susținător necondiționat al serviciilor de informații, le apără public și le susține bugetele.
„A doua este majoreta – membrul comisiei care devine avocatul necondiționat al serviciilor, le apără public, le susține bugetele fără întrebări și confundă supravegherea cu susținerea”.
Categoria trei: Criticul permanent
A treia categorie este reprezentată de „criticul permanent”, cel care pornește de la premisa negativă, care consideră că serviciile de informații fac exclusiv rău.
„A treia categorie este criticul permanent (sau cel care pornește de la premisa negativă) – cel care consideră că serviciile fac doar rău, le privește cu suspiciune totală, dar a cărui ostilitate sistematică îi erodează credibilitatea și capacitatea de dialog”.
Categoria ideală: Gardianul
În final, a patra categorie, considerată ideală de Coliban, este cea a „gardianului”. Ultima categorie menționată de deputatul USR înțelege importanța serviciilor de informații într-o democrație, dar pune întrebări, cere dovezi și nu acceptă răspunsuri evazive.
„Iar a patra tipologie este gardianul, modelul ideal – parlamentarul care înțelege importanța serviciilor de informații într-o democrație, dar care exercită o supraveghere reală, pune întrebări grele, cere dovezi, rapoarte și nu acceptă răspunsuri evazive. Gardianul echilibrează sprijinul pentru misiunea legitimă a serviciilor cu responsabilitatea de a proteja drepturile cetățenilor”.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
The post O nouă serie de atacuri la servicii de la USR. Ce acuzații aduce un deputat din Comisia de control a SRI first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO




