Descoperirea a fost făcută în Zona de Fractură Diamantina, o regiune aflată între Australia și Antarctica, unde fundul oceanului coboară până la peste 7.000 de metri adâncime.
În timpul unor expediții desfășurate în 2023, cercetătorii au identificat 485 de situri cu rămășițe de balene. Printre acestea se numără aproximativ 500 de fosile și cinci ecosisteme active formate în jurul cadavrelor de balene ajunse recent pe fundul oceanului. Altfel spus, cinci dintre aceste situri găzduiesc încă forme de viață care depind de resturile balenelor pentru supraviețuire.
Cu milioane de ani înainte de apariția lui Homo sapiens
Cel mai vechi craniu recuperat a fost datat la aproximativ 5,26 milioane de ani, ceea ce arată că acest „cimitir” s-a format treptat pe parcursul a milioane de ani.
Pentru comparație, Homo sapiens, specia din care fac parte oamenii moderni, a apărut în urmă cu aproximativ 300.000 de ani.
„Aceste descoperiri schimbă modul în care înțelegem limitele și distribuția ecosistemelor formate în jurul cadavrelor de balene și transformă anumite zone ale fundului oceanului într-o arhivă fosilă care permite urmărirea evoluției cetaceelor de-a lungul timpului geologic”, au scris cercetătorii coordonați de Xiaotong Peng, de la Academia Chineză de Științe.
De ce este atât de importantă descoperirea
Potrivit Science Alert, este cel mai mare, cel mai adânc și cel mai vechi cimitir de balene descoperit până acum.
În adâncurile oceanului, unde nu pătrunde lumina solară, hrana este extrem de rară. Atunci când o balenă moare și ajunge pe fundul mării, carcasa sa devine o adevărată oază de viață pentru numeroase organisme.
În jurul celor cinci ecosisteme active, oamenii de știință au descoperit colonii de viermi Osedax, cunoscuți și ca „viermi care mănâncă oase”, stele fragile de mare, moluște și covoare de microorganisme care supraviețuiesc datorită reacțiilor chimice din mediul înconjurător, nu energiei provenite de la Soare.
Descoperirile arată că astfel de ecosisteme pot prospera la adâncimi mult mai mari decât se credea anterior.
Misterul balenelor cu cioc
Majoritatea fosilelor aparțin balenelor cu cioc, un grup rar și puțin studiat de cetacee care își petrec mare parte din viață la mari adâncimi, unde vânează calmari și pești.
Cercetătorii cred că stilul lor de viață ar putea explica de ce atât de multe exemplare au ajuns în această zonă a Oceanului Indian.
„Adâncimea maximă de scufundare a balenelor cu cioc este estimată la peste 3.000 de metri. Hrănirea la adâncimi și mai mari poate deveni extrem de solicitantă din punct de vedere fiziologic și poate crește riscul de epuizare fatală sau de boală de decompresie”, explică biologii.
O altă ipoteză este că această uriașă vale submarină, în formă de „V”, funcționează ca o pâlnie care adună pe fundul oceanului carcasele balenelor moarte.
Istoria balenelor ar putea fi rescrisă
Paleontologul Stephen J. Godfrey, cercetător la Muzeul Marin Calvert din Maryland, care adăpostește importante colecții de fosile marine și cetacee, spune că acest uriaș cimitir de balene reprezintă un tip extrem de rar de depozit fosil care continuă să se formeze și astăzi.
„Așa cum descoperirea celacantului viu și a izvoarelor hidrotermale a schimbat modul în care privim viața din adâncurile oceanului, întâlnirea lui Peng și a colegilor săi cu acest vast cimitir fosil reprezintă o descoperire cu adevărat unică”, a scris cercetătorul, referindu-se la peștele considerat dispărut timp de zeci de milioane de ani, dar descoperit în viață în 1938.
Specialiștii cred că descoperirea ar putea scoate la iveală și alte specii dispărute necunoscute până acum, transformând această regiune a Oceanului Indian într-o veritabilă arhivă a evoluției balenelor.
The post Cel mai mare cimitir de balene din adâncuri: fosile vechi de peste 5 milioane de ani first appeared on Nexta.ro.
MAI MULT NEXTA.RO