Ce propune Guvernul Adrian Veștea: țintă de 15% din buget până în 2030 pentru educație și cercetare

Documentul pune accent pe modernizarea sistemului educațional, creșterea calității actului didactic și corelarea mai strânsă cu piața muncii.

Proiectul de program de guvernare poziționează educația și cercetarea drept motoare ale dezvoltării economice și sociale, cu accent pe investiții, digitalizare, reducerea abandonului școlar și creșterea competitivității sistemului universitar.

Ținta de 15% din buget pentru educație până în 2030 reprezintă una dintre cele mai ambițioase direcții asumate în document.

Educație preuniversitară: competențe-cheie și reducerea abandonului școlar

Reforma propusă pentru învățământul preuniversitar are ca obiectiv dezvoltarea celor opt competențe-cheie europene, astfel încât absolvenții să devină mai bine integrați profesional și social.

Printre direcțiile majore se numără:

  • actualizarea planurilor-cadru și modernizarea curriculumului
  • introducerea competențelor digitale și a gândirii critice
  • standardizarea evaluărilor și a examenelor naționale
  • reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional

Documentul prevede și investiții în infrastructura educațională, cu accent pe mediul rural, laboratoare moderne și dezvoltarea campusurilor pentru învățământ dual.

Extinderea școlilor-pilot și digitalizarea educației

Programul propune extinderea școlilor-pilot pentru inovare curriculară și învățământ dual, precum și integrarea platformelor de e-learning în procesul educațional.

Manualele clasice ar urma să fie completate de instrumente digitale interactive, într-un proces amplu de digitalizare a educației.

Educația timpurie și statutul profesorilor

O altă prioritate este extinderea educației timpurii și dezvoltarea infrastructurii de creșe.

Pentru cadrele didactice sunt propuse:

  • formare profesională continuă
  • recrutare pe bază de merit
  • salarii competitive
  • evaluare pe criterii de performanță

Se discută inclusiv corelarea performanței elevilor cu rezultatele obținute la examenele naționale.

Învățământ superior și cercetare: autonomie și performanță

În zona universitară, documentul propune diferențierea instituțiilor în funcție de misiune:

  • educație
  • educație și cercetare
  • educație și cercetare avansată

Se urmărește creșterea autonomiei financiare și dezvoltarea parteneriatelor cu mediul economic, precum și o mai bună corelare între pregătirea universitară și piața muncii.

Finanțarea cercetării: țintă de 1% din PIB

Pentru sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare, strategia prevede reorganizarea și eficientizarea instituțiilor, pe baza evaluărilor recente, precum și creșterea finanțării publice până la 1% din PIB până în 2030.

Sunt încurajate:

  • parteneriate public–privat
  • transfer tehnologic
  • crearea de hub-uri regionale de inovare
  • competiții multianuale pentru cercetători

Domenii prioritare menționate includ inteligența artificială, biotehnologiile și semiconductorii.

Digitalizare și debirocratizare în educație

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea completă a sistemului educațional, prin:

  • catalog electronic
  • formulare unificate de raportare
  • interoperabilitatea bazelor de date
  • platforme educaționale interactive

Scopul este reducerea birocrației și eficientizarea activității cadrelor didactice și a cercetătorilor.

Programe sociale și prevenirea abandonului școlar

Sunt susținute programe deja existente sau în extindere, precum:

  • „Școală după școală”
  • PNRAS și PNRAU
  • mese sănătoase în școli
  • programe remediale și de sprijin educațional

De asemenea, sunt vizate măsuri pentru elevii din diaspora și comunitățile istorice, inclusiv burse și facilitarea recunoașterii diplomelor.

The post Ce propune Guvernul Adrian Veștea: țintă de 15% din buget până în 2030 pentru educație și cercetare first appeared on Nexta.ro.

MAI MULT NEXTA.RO

ULTIMA ORĂ

ULTIMA ORĂ

ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie

ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei...

Victoria Furtună: Guvernarea discută viitorul țării cu partenerii externi și nu cu propriul popor. Autoritățile au eșuat în misiunea de a menține unitatea societății

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, susține că nivelul ridicat de dezbinare socială și intenția tot mai multor cetățeni de a părăsi țara reprezintă...

Important

ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie

ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de...

ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie

ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de...

ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie

ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de...

Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei pacientului schiţează un profil cardio-vascular care arată un risc mai mare sau mai mic

Dr. Cătălin Badiu, şeful Secţiei de Chirurgie cardio-vasculară din cadrul Spitalului Universitar din Bucureşti, afirmă că factorul genetic rămâne unul important în dezvoltarea afecţiunilor cardio-vasculare, iar de aceea persoanele care ştiu că au rude apropiate care au dezvoltat astfel de boli trebuie să discute din timp cu medicul de familie şi cu cardiologul şi să facă o serie de investigaţii preventive.The post Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei...

Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei pacientului schiţează un profil cardio-vascular care arată un risc mai mare sau mai mic

Dr. Cătălin Badiu, şeful Secţiei de Chirurgie cardio-vasculară din cadrul Spitalului Universitar din Bucureşti, afirmă că factorul genetic rămâne unul important în dezvoltarea afecţiunilor cardio-vasculare, iar de aceea persoanele care ştiu că au rude apropiate care au dezvoltat astfel de boli trebuie să discute din timp cu medicul de familie şi cu cardiologul şi să facă o serie de investigaţii preventive.The post Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei...

Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei pacientului schiţează un profil cardio-vascular care arată un risc mai mare sau mai mic

Dr. Cătălin Badiu, şeful Secţiei de Chirurgie cardio-vasculară din cadrul Spitalului Universitar din Bucureşti, afirmă că factorul genetic rămâne unul important în dezvoltarea afecţiunilor cardio-vasculare, iar de aceea persoanele care ştiu că au rude apropiate care au dezvoltat astfel de boli trebuie să discute din timp cu medicul de familie şi cu cardiologul şi să facă o serie de investigaţii preventive.The post Dr. Cătălin Badiu: Istoricul pacientului, istoricul familiei...

Artist de muzică populară, condamnat la 17 ani de închisoare pentru viol asupra minorilor. Verdict definitiv într-un dosar care a șocat lumea folclorului

Un dosar care a provocat un val de reacții în lumea muzicii populare s-a încheiat cu o condamnare definitivă. Curtea de Apel Galați a decis ca artistul de muzică populară Aurică Totolici să execute o pedeapsă de 17 ani și 6 luni de închisoare, după ce a fost găsit vinovat pentru infracțiuni comise asupra unor minori care îi erau elevi la cursurile de canto.The post Artist de muzică populară,...