Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, durata zilei în România va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea numai 8 ore și 28 de minute. După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină mai lungi, până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie.
Fenomenul este determinat de înclinarea axei Pământului cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Din această cauză, cele două emisfere sunt iluminate inegal pe parcursul anului, ceea ce generează succesiunea anotimpurilor și diferențele de durată dintre zi și noapte.
La momentul solstițiului de vară, Soarele atinge cea mai mare înălțime aparentă pe cer pentru emisfera nordică și descrie mișcarea diurnă de-a lungul Tropicului Racului.
Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul solstitium, care înseamnă „Soarele stă”, făcând referire la schimbarea sensului variației declinației aparente a Soarelui pe bolta cerească.
Tot în această perioadă, crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate fenomenul se prelungește pe parcursul întregii nopți, dând naștere cunoscutelor „nopți albe”.
Importanța solstițiului de vară a fost remarcată încă din Antichitate. În jurul anului 250 î.Hr., savantul grec Eratostene a folosit observațiile realizate în ziua solstițiului pentru a calcula cu o precizie remarcabilă circumferința Pământului, efectuând astfel prima operațiune geodezică cunoscută în istorie.
The post Solstițiul de vară 2026: De ce se numește așa cea mai lungă zi din an și ce marchează ea first appeared on Nexta.ro.