Partidele de dreapta şi eurosceptice vor creşte la următoarele alegeri europene în detrimentul partidelor de centru, arată o analiză asupra sondajelor existente realizată de divizia de cercetare şi analiză a publicaţiei POLITICO.
Alegerile europarlamentare sunt prevăzute pentru 6-9 iunie 2024.
Dacă alegerile ar avea loc astăzi, Partidul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), de dreapta, ar deveni al treilea grup ca mărime în Parlamentul European – la egalitate cu grupul centrist Renew – cu 89 de locuri. Asta ar reprezenta pentru ECR un câştig masiv, de 23 de locuri, faţă de alegerile din 2019.
Partidul, care a fost cândva eurosceptic, este familia politică europeană a partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, care se află la guvernare. Polonia are, la rândul ei, alegeri parlamentare în toamna acestui an, iar PiS este în fruntea preferinţelor electorale, însă în luptă strânsă cu liberalii de centru din Platforma Civică (PO).
Totuşi, sondajele europene arată că cea mai mare parte a creşterii pe care ECR ar înregistra-o la alegerile europarlamentare ar proveni de fapt din partea partidului premierului italian Giorgia Meloni, Fraţii Italiei, considerat de extremă-dreapta, deşi premierul s-a distanţat de trecutul neonazist al formaţiunii.
În mod similar, grupul de extremă dreapta din Parlamentul European, Identitate şi Democraţie (ID), ar obţine succese considerabile, fiind cotat cu 77 de locuri – o creştere de 15 locuri faţă de actuala legislatură, determinată de recenta ascensiune în sondaje a Alternativei pentru Germania (AfD).
Orientarea anticipată spre dreapta reflectă o tendinţă mai largă în cadrul alegerilor naţionale din Europa, unde alegătorii din ţări precum Italia, Finlanda şi Grecia au ridicat din ce în ce mai mult preferinţa pentru partidele mai conservatoare şi de dreapta dură.
Mai mulți europarlamentari pentru alegerile din 2024
Totuşi, analiza POLITICO arată că Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, şi-ar păstra locul de cel mai mare grup din Parlament, în ciuda unei pierderi preconizate de 12 locuri, ceea ce l-ar duce la 165 de mandate.
Grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), de centru-stânga, ar câştiga chiar două locuri păstrându-şi însă poziţia de al doilea grup din Parlament European, cu 145 de mandate.
Grupul Renew ar scădea cu 12 locuri fiind la egalitate cu ECR pe locul al treilea, arată analiza.
Aceasta înseamnă că marea coaliţie tradiţională formată din PPE, S&D şi Renew, care acoperă un eşichier politic de la centru-stânga la centru-dreapta, şi-ar păstra majoritatea clară în faţa unei potenţiale noi alianţe de dreapta formată din PPE, ECR şi Renew.
Cu toate acestea, recent, PPE şi-a arătat disponibilitatea de a se asocia cu ECR, aliindu-se cu grupul pentru a se opune legislaţiei privind Green Deal.
Cei mai mari perdanţi ai alegerilor ar fi Verzii, care ar păstra doar 48 de locuri, o pierdere de 24 de locuri, în timp ce grupul Stângii ar câştiga opt locuri, dar ar rămâne cel mai mic grup din Parlament, cu 45 de locuri.
Europenii se vor prezenta la urne anul viitor, în perioada 6-9 iunie, pentru a-i alege pe cei 705 eurodeputaţi care îi reprezintă la Bruxelles. Numărul europarlamentarilor ar urma să crească la 720 pentru alegerile din 2024, dar, întrucât modificările trebuie încă să fie aprobate oficial de Consiliul European şi de Parlamentul însuşi, estimările sondajelor se bazează pe un scenariu de 705 locuri, menţionează POLITICO, citată de News.ro.
Aceste proiecţii privind numărul de locuri se bazează pe sondajele naţionale pe tema intenţiei de vot şi au fost agregate de POLITICO, ţinând cont de sistemul actual al fiecărei ţări de alocare a locurilor în Parlament. Divizia de Cercetare şi Analiză a POLITICO s-a consultat, de asemenea, cu experţi pentru a repartiza noii parlamentari europeni neafiliaţi în grupurile lor probabile.