Ponderea mare a persoanelor în vârstă care trăiesc sub minimul de existență face ca această categorie să devină extrem de vulnerabilă în perioadele electorale. Opinia aparține doctorului în științe demografice Valeriu Sainsus și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice “Sărăcia în calitate de (f)actor electoral”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit sociologului, 2/3 din vârstnici au o pensie care nu acoperă minimul de existență.
Vorbind despre modul în care sărăcia influențează preferințele electorale ale populației din mediul rural, Valeriu Sainsus a subliniat că nivelul redus al pensiilor determină o dependență tot mai mare față de promisiunile politicienilor. Potrivit sociologului, exemplul raionului Orhei, unde schimbările de vot sunt vizibile, ilustrează această realitate.
“În contextul în care 2/3 din populația rurală are o pensie care nu acoperă nici minimum de existență, această categorie vulnerabilă este extrem de extinsă și ea foarte ușor poate fi cucerită. În trecut, Orhei era un raion care vota masiv partidele democratice și brusc s-a schimbat, pentru că a văzut că sunt oameni care le rezolvă rapid problemele. Am discutat cu cetățeni din Orhei care spun că în 30 de ani, doar partidul Șor a adus asfalt la poartă. Oamenii își doresc rezolvarea problemelor cu care se confruntă zi de zi “aici și acum”, a precizat doctorul în științe demografice, Valeriu Sainsus.
Valeriu Sainsus a atras atenția asupra unui fenomen tot mai vizibil – apariția și extinderea sărăciei marginale, care afectează în special mediul rural. Potrivit lui, acest tip de sărăcie nu se limitează doar la lipsurile materiale, ci influențează profund accesul la educație și perspectivele de dezvoltare ale comunităților.
“Se accentuează sărăcia marginală, în special în mediul rural. Aceasta se observă prin abandonul școlar, neatractivitatea față de studii, mă refer la cele superioare, cele de masterat. Sărăcia marginală se referă și la persoanele aflate la pensie, în contextul în care 2/3 din populația rurală are pensia mai mică de minimul de existență. Există populație care n-are stagiul complet de cotizare, iar pensiile lor nu pot fi numite pensii, sunt mai mult indemnizații de sărăcie, acestea fiind de 1000 lei sau sub 1000 de lei. În acest context, pericolele sunt destul de vulnerabile în context electoral”, a mai spus Valeriu Sainsus.
Dezbaterea publică la tema „Sărăcia în calitate de (f)actor electoral” este ediția a 332-a de dezbateri din ciclul “Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ