Veste proastă de la Bruxelles pentru Ucraina: Belgia frânează planul liderilor UE de a folosi activele înghețate ale Rusiei

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a amânat planul UE de a oferi Ucrainei un împrumut, care ar putea ajunge la 140 de miliarde de euro, garantat din activele ruseşti îngheţate.

Liderii Uniunii Europene, reuniţi joi seara în Consiliul European, au cerut deocamdată Comisiei Europene să pregătească opţiuni juridice pentru această măsură, iar o propunere finală este aşteptată până la sfârşitul anului, transmite spotmedia.ro.

Lipsa unui acord imediat amână, aşadar, decizia până la următoarea reuniune din decembrie.

“Voința politică este clară, iar procesul va avansa”, a declarat un oficial al UE care a vorbit sub protecţia anonimatului la summit, pentru Kiev Independent.

Rămâne neclar dacă se va ajunge la un acord în timp util pentru a satisface solicitarea Ucrainei de a primi sprijin financiar în primul trimestru din 2026.

Discuțiile vin după săptămâni de dezbateri politice aprinse pe marginea modului în care împrumutul de despăgubiri ar putea deveni realitate.

Problema e Belgia

Belgia, unde se află majoritatea fondurilor îngheţate la depozitarul central de valori mobiliare Euroclear (instituție care se ocupă cu decontarea și custodia tranzacțiilor cu valori mobiliare), s-a exprimat împotriva acestei măsuri, avertizând că trei cerinţe-cheie legate de riscuri juridice trebuie îndeplinite înainte de a avansa.

“Știm că există sume enorme de bani rusești în alte țări care au păstrat mereu tăcerea în legătură cu asta. Dacă acționăm, trebuie să acționăm împreună – aceasta este solidaritatea europeană”, a spus prim-ministrul belgian Bart De Wever, la reuniunea de la Bruxelles.

De Wever a precizat că statele membre trebuie să se angajeze într-o “solidarizare completă a riscului” în cazul în care Rusia ar avea pretenții asupra activelor sale după actualul război, să ofere garanții în cazul în care banii trebuie rambursaţi și “fiecare țară care a imobilizat active să se miște sincron”.

“Dacă aceste trei cerințe, care sunt destul de rezonabile, sunt îndeplinite, atunci putem merge mai departe”, a adăugat el.

Bart De Wever, un lider naționalist flamand de dreapta, se confruntă și cu presiuni interne, după ce a avertizat că planul aduce “riscuri financiare și juridice uriașe” pentru Belgia. Oficialii europeni au spus că înțeleg preocupările sale, dar nu au reușit să găsească o soluție care să îl liniștească.

“E puțin amar pentru mine că acum suntem arătați cu degetul ca țara care nu vrea”, a declarat De Wever reporterilor. El consideră “complet nebunească” posibilitatea ca belgienii să ajungă, în viitor, să plătească eventualele pierderi, scrie Politico.

Şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a spus liderilor europeni că riscurile asociate împrumutului sunt “gestionabile”, dar nu i-a convins pe toţi.

O zi întreagă de negocieri intense s-a întrerupt, la un moment dat, fără niciun acord. Liderii UE au revenit mai târziu în cursul serii, după ce consilierii lor au lucrat la o formulă de compromis.

Premierul belgian a permis ca declaraţia finală a summit-ului să menţioneze că nu se va opune ca în următoarele săptămâni Comisia să continue explorarea ideii de confiscare a activelor ruseşti.

Textul de compromis adoptat invită Comisia Europeană să prezinte “opţiuni” la următorul summit al UE din decembrie.

Diplomaţii europeni se aşteaptă ca executivul comunitar să lucreze îndeaproape cu statele sceptice pentru a ajunge la o formulă acceptabilă pentru toţi.

Nu e, însă, deloc rezultatul la care visa Ucraina.

Dezbateri despre destinația sumelor

Un alt punct sensibil este modul în care Ucraina va putea folosi banii: dacă fondurile vor fi dedicate strict achizițiilor de echipamente europene sau vor putea fi folosite liber pentru nevoile militare şi financiare ale Kievului.

Franţa se numără printre ţările care cer ca banii să fie folosiţi în principal pentru achiziția de arme europene, în timp ce alte state susţin că acestea ar trebui să acopere nevoile de pe câmpul de luptă, la discreţia Ucrainei.

Într-un gest interpretat ca un semnal către Franţa, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina ar folosi “o parte semnificativă” din potențialele fonduri garantate de activele ruse înghețate pentru a “cumpăra arme europene”. Zelenski a adăugat însă că Europa nu are neapărat tot ce îi trebuie Ucrainei: “Trebuie să recunoaștem că Statele Unite au (referire la rachetele interceptoare Patriot – n.red.).”

Nevoile pe termen lung ale Ucrainei includ consolidarea industriei sale militare interne. “Trebuie să folosim orice fel de bani ruși pentru producția ucraineană, este mai ieftin și mai rapid: rază lungă, drone, război electronic și rachete — le avem pe toate”, a spus Zelenski reporterilor, pledând pentru utilizarea fondurilor pentru a construi capacități locale.

Ce urmează

Planul privind activele ruseşti “nu a fost îngropat”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron jurnaliştilor. “Am reușit să discutăm detaliile tehnice.” El a adăugat că nu au existat alte opţiuni de finanţare pe masă pentru sprijinul acordat Ucrainei.

Comisia Europeană urmează să prezinte opţiuni juridice şi tehnice care să răspundă îngrijorărilor legate de riscuri, garanţii şi coordonarea între statele care au îngheţat active ruseşti.

Dacă textul propus va convinge toate părţile, decizia finală ar putea fi luată la summit-ul UE din decembrie.

Până atunci, negocierile diplomatice rămân intense.

 

ULTIMA ORĂ

Maia Sandu nu mai poate candida în 2028 și nu-l „pregătește” pe Recean: „Fiecare om decide pentru el”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit joi seară,...

Judecătorul CEDO Sebastian Rădulețu, în vizită la Curtea Constituțională a Republicii Moldova

Judecătorii și funcționarii Curții Constituționale a Republicii Moldova au...

VIDEO | Victoria Furtună cere o anchetă privind presupuse nereguli la MoldATSA

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a cerut instituțiilor...

ULTIMA ORĂ

Mii de locuri de muncă disponibile în Republica Moldova. Șoferii, medicii și specialiștii IT, printre cei mai căutați

Peste 13.400 de locuri de muncă sunt disponibile în prezent în Republica Moldova, potrivit datelor actualizate ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM)....

Renato Usatîi critică proiectul privind identificarea utilizatorilor de cartele PrePay: „Oamenii sunt înșelați astăzi, iar Guvernul promite protecție peste un an”

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat dur, de la tribuna centrală a Parlamentului, proiectul de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele SIM de...

Important

Mii de locuri de muncă disponibile în Republica Moldova. Șoferii, medicii și specialiștii IT, printre cei mai căutați

Peste 13.400 de locuri de muncă sunt disponibile în prezent în Republica Moldova, potrivit datelor actualizate ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). La data de 26 iunie 2026, angajatorii au declarat 13.435 de posturi vacante. Cele mai multe oferte de muncă, aproximativ 85%, sunt în mediul urban, în timp ce doar 15% dintre locurile vacante sunt disponibile în localitățile rurale. Printre cele mai solicitate meserii se numără muncitor...

Renato Usatîi critică proiectul privind identificarea utilizatorilor de cartele PrePay: „Oamenii sunt înșelați astăzi, iar Guvernul promite protecție peste un an”

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat dur, de la tribuna centrală a Parlamentului, proiectul de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele SIM de tip PrePay, acuzând autoritățile că s-au lăsat manipulate de interesele operatorilor de telefonie mobilă și au acceptat perioada de 12 luni pentru intrarea în vigoare a legii. El a subliniat că în prezent cetățenii sunt deja victime ale escrocheriilor telefonice, pierd economii și sunt expuși fraudelor,...

Circa 2.500 de marinari şi 115 nave au ieşit din Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz

Planul de evacuare elaborat de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a permis ca 115 nave şi circa 2.500 de marinari să părăsească Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marţi, conform unui bilanţ publicat vineri, 26 iunie curent, de această organizaţie din cadrul ONU responsabilă cu securitatea navigaţiei maritime, relatează g4media.ro. „Deşi am suspendat evacuarea ieri (după un atac asupra unei nave), unele nave continuă să tranziteze partea de sud a...

Ucraina a obţinut peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucţia ţării, la conferinţa donatorilor de la Gdansk

Kievul a obţinut circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri de înţelegere şi scrisori de intenţie în valoare de peste zece miliarde de euro în cele două zile ale „Conferinţei pentru Reconstrucţia Ucrainei”, desfăşurată în oraşul polonez Gdansk, notează antena3.ro. Această cifră a fost menţionată de o reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler, care este viceministru pentru activele statului. Ea a adăugat că, deşi rezultatul conferinţei a fost „foarte pozitiv, va...

Circa 7.000 de locuitori din Sângerei au acces la servicii moderne de sanitație: Sistemul magistral de canalizare, extins

Circa 7.000 de locuitori din Sângerei beneficiază de acces la servicii moderne de sanitație. Sistemul magistral de canalizare a fost extins cu aproximativ șase kilometri, prin construirea unui nou tronson care transportă apele uzate către stația de epurare recent finalizată. Totodată, a fost construită și o stație de pompare a apelor uzate.

Rusia: A decedat Serghei Ivanov, aliat al lui Putin și fost ministru al apărării

Fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și considerat la un moment dat un posibil succesor al acestuia, a decedat la vârsta de 73 de ani, transmite Agerpres. Ivanov a fost un membru cheie al grupului cunoscut ca „siloviki”, oameni proveniți din instituțiile de forță, care, la fel ca Putin, au urcat în ierarhia statului și au exercitat o influență considerabilă după ce Putin...

Cei mai buni scriitori din R. Moldova, premiați: „O dată pe an arătăm sentimentul de recunoaștere”

Cele mai bune cărți lansate în anul 2025 și autorii lor au fost premiați vineri, 26 iunie, la Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor. Festivitatea a adus pe podium excelența în domeniul scrisului și a oferit recunoaștere celor mai valoroase opere din poezie, proză sau dramaturgie.