Veste proastă de la Bruxelles pentru Ucraina: Belgia frânează planul liderilor UE de a folosi activele înghețate ale Rusiei

Breaking newsnew
FLUX continuu de știri importante

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a amânat planul UE de a oferi Ucrainei un împrumut, care ar putea ajunge la 140 de miliarde de euro, garantat din activele ruseşti îngheţate.

Liderii Uniunii Europene, reuniţi joi seara în Consiliul European, au cerut deocamdată Comisiei Europene să pregătească opţiuni juridice pentru această măsură, iar o propunere finală este aşteptată până la sfârşitul anului, transmite spotmedia.ro.

Lipsa unui acord imediat amână, aşadar, decizia până la următoarea reuniune din decembrie.

“Voința politică este clară, iar procesul va avansa”, a declarat un oficial al UE care a vorbit sub protecţia anonimatului la summit, pentru Kiev Independent.

Rămâne neclar dacă se va ajunge la un acord în timp util pentru a satisface solicitarea Ucrainei de a primi sprijin financiar în primul trimestru din 2026.

Discuțiile vin după săptămâni de dezbateri politice aprinse pe marginea modului în care împrumutul de despăgubiri ar putea deveni realitate.

Problema e Belgia

Belgia, unde se află majoritatea fondurilor îngheţate la depozitarul central de valori mobiliare Euroclear (instituție care se ocupă cu decontarea și custodia tranzacțiilor cu valori mobiliare), s-a exprimat împotriva acestei măsuri, avertizând că trei cerinţe-cheie legate de riscuri juridice trebuie îndeplinite înainte de a avansa.

“Știm că există sume enorme de bani rusești în alte țări care au păstrat mereu tăcerea în legătură cu asta. Dacă acționăm, trebuie să acționăm împreună – aceasta este solidaritatea europeană”, a spus prim-ministrul belgian Bart De Wever, la reuniunea de la Bruxelles.

De Wever a precizat că statele membre trebuie să se angajeze într-o “solidarizare completă a riscului” în cazul în care Rusia ar avea pretenții asupra activelor sale după actualul război, să ofere garanții în cazul în care banii trebuie rambursaţi și “fiecare țară care a imobilizat active să se miște sincron”.

“Dacă aceste trei cerințe, care sunt destul de rezonabile, sunt îndeplinite, atunci putem merge mai departe”, a adăugat el.

Bart De Wever, un lider naționalist flamand de dreapta, se confruntă și cu presiuni interne, după ce a avertizat că planul aduce “riscuri financiare și juridice uriașe” pentru Belgia. Oficialii europeni au spus că înțeleg preocupările sale, dar nu au reușit să găsească o soluție care să îl liniștească.

“E puțin amar pentru mine că acum suntem arătați cu degetul ca țara care nu vrea”, a declarat De Wever reporterilor. El consideră “complet nebunească” posibilitatea ca belgienii să ajungă, în viitor, să plătească eventualele pierderi, scrie Politico.

Şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a spus liderilor europeni că riscurile asociate împrumutului sunt “gestionabile”, dar nu i-a convins pe toţi.

O zi întreagă de negocieri intense s-a întrerupt, la un moment dat, fără niciun acord. Liderii UE au revenit mai târziu în cursul serii, după ce consilierii lor au lucrat la o formulă de compromis.

Premierul belgian a permis ca declaraţia finală a summit-ului să menţioneze că nu se va opune ca în următoarele săptămâni Comisia să continue explorarea ideii de confiscare a activelor ruseşti.

Textul de compromis adoptat invită Comisia Europeană să prezinte “opţiuni” la următorul summit al UE din decembrie.

Diplomaţii europeni se aşteaptă ca executivul comunitar să lucreze îndeaproape cu statele sceptice pentru a ajunge la o formulă acceptabilă pentru toţi.

Nu e, însă, deloc rezultatul la care visa Ucraina.

Dezbateri despre destinația sumelor

Un alt punct sensibil este modul în care Ucraina va putea folosi banii: dacă fondurile vor fi dedicate strict achizițiilor de echipamente europene sau vor putea fi folosite liber pentru nevoile militare şi financiare ale Kievului.

Franţa se numără printre ţările care cer ca banii să fie folosiţi în principal pentru achiziția de arme europene, în timp ce alte state susţin că acestea ar trebui să acopere nevoile de pe câmpul de luptă, la discreţia Ucrainei.

Într-un gest interpretat ca un semnal către Franţa, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina ar folosi “o parte semnificativă” din potențialele fonduri garantate de activele ruse înghețate pentru a “cumpăra arme europene”. Zelenski a adăugat însă că Europa nu are neapărat tot ce îi trebuie Ucrainei: “Trebuie să recunoaștem că Statele Unite au (referire la rachetele interceptoare Patriot – n.red.).”

Nevoile pe termen lung ale Ucrainei includ consolidarea industriei sale militare interne. “Trebuie să folosim orice fel de bani ruși pentru producția ucraineană, este mai ieftin și mai rapid: rază lungă, drone, război electronic și rachete — le avem pe toate”, a spus Zelenski reporterilor, pledând pentru utilizarea fondurilor pentru a construi capacități locale.

Ce urmează

Planul privind activele ruseşti “nu a fost îngropat”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron jurnaliştilor. “Am reușit să discutăm detaliile tehnice.” El a adăugat că nu au existat alte opţiuni de finanţare pe masă pentru sprijinul acordat Ucrainei.

Comisia Europeană urmează să prezinte opţiuni juridice şi tehnice care să răspundă îngrijorărilor legate de riscuri, garanţii şi coordonarea între statele care au îngheţat active ruseşti.

Dacă textul propus va convinge toate părţile, decizia finală ar putea fi luată la summit-ul UE din decembrie.

Până atunci, negocierile diplomatice rămân intense.

 

Recomandăm și ..

Doru Petruţi: Una din cauzele pentru care democrația moare cam prin toată Europa sunt și așa fake uri livrate fix după alegeri

Directorul Institutului de sondaje IMAS Moldova, Doru Petruţi, constată că sub ochii societății civile, a presei independente și a tuturor votanților, asistăm cu toții la piesa fake, tragi-comică, de prefăcătorie, mimare și punctare de standarde false numită proces democratic de numirea noului premier al Republicii Moldova. Doru Petruţi observă că după ce doamna președintă a...

Ultima orǎ ..

Pedepse cu închisoarea pentru șase britanici, autorii unui incendiu comandat de grupul paramilitar rus Wagner

Șase tineri britanici, recrutați pentru a incendia un depozit londonez unde erau stocate materiale pentru Ucraina, în numele grupării paramilitare ruse Wagner, au fost condamnați vineri, 24 octombrie curent, la pedepse cu închisoarea mergând până la 23 de ani, relatează agerpres.ro. Acest incendiu, care a vizat un depozit unde erau stocate ajutoare umanitare și echipamente de satelit în estul Londrei, a zdruncinat clasa politică britanică și a dus la convocarea ambasadorului rus de către Ministerul britanic de Externe. Pedepsele cu închisoarea au scopul să trimită „un semnal clar și fără echivoc” că ajutarea unei puteri străine are consecințe grele, a subliniat...

Horoscop 25 octombrie – cineva căruia i-ați dus dorul apare din senin

Horoscop 25 octombrie - o zi a deciziilor. Se pare că am avut la dispoziție suficient timp ca să știm ce vrem, să fim în acord atât cu noi, cât și cu ceilalți. SCORPION Poate convocați grupul de prieteni să plecați pe undeva, într-o excursie, și să vă rupeți de treburile de rutină ca să câștigați forțe proaspete și să vă reinventați. O să ieșiți la evenimente mondene, poate e o gală sau un concert, ceva festiv care o să vă bucure sufletul. SĂGETĂTOR Se poate să vă duceți la un eveniment monden, poate fi un party, și să prindeți din zbor o...

Şeful NATO spune că încă se „examinează” trimiterea unor rachete Tomahawk în Ucraina: „Decizia aparţine Statelor Unite”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus vineri, 24 octombrie curent, că a discutat problema trimiterii rachetelor Tomahawk în Ucraina cu preşedintele american Donald Trump în cursul vizitei săptămâna aceasta la Washington şi că problema este încă în curs de examinare, transmite antena3.ro. „În special, în ceea ce priveşte rachetele Tomahawk, desigur, preşedintele Trump şi cu mine am discutat acest subiect. Problema rămâne în curs de examinare şi, repet, decizia aparţine Statelor Unite”, a declarat Rutte, care a sosit vineri după-amiază la Londra pentru a participa la reuniunea „Coaliţiei Voluntarilor”, un grup de ţări care s-a angajat să sprijine...

Noul Parlament ar putea avea 3 vicepreședinți. Igor Grosu anunță discuții cu liderii fracțiunilor

Parlamentul Republicii Moldova ar putea avea trei vicepreședinți în actuala Legislatură, a declarat președintele acestuia, Igor Grosu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV. În prezent, Parlamentul are doi vicepreședinți, însă configurarea noii conduceri ar putea suferi modificări după consultările cu liderii de fracțiuni. „Săptămâna viitoare, cred că luni, o să invit șefii de fracțiuni la o discuție. La ultima ședință a Parlamentului nu am reușit, programul era foarte încărcat, dar luni sper să discutăm despre numărul vicepreședinților de Parlament, componența numerică și nominală a Biroului permanent, precum și comisiile parlamentare permanente”, a precizat Igor Grosu. Întrebat dacă...

Meteorologii prognozează ploi pentru zilele de odihnă

Meteorologii prognozează ploi pentru zilele de odihnă. Minimele nocturne vor oscila între +3..+9 grade Celsius, iar maximele diurne vor fi cuprinse între +11..+17 grade Celsius, transmite MOLDPRES. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe 25 octombrie, ...

Aniversare literară la Chișinău: 105 ani de la înființarea primei asociații a scriitorilor români din Basarabia

La Chișinău a fost marcată astăzi aniversarea a 105 ani de la fondarea primei asociații profesionale a scriitorilor români din Basarabia, organizație care a stat la baza actualei Uniuni a Scriitorilor din Republica Moldova. Evenimentul a reunit scriitori, critici literari și cercetători, care au evocat începuturile mișcării literare basarabene și rolul asociației în afirmarea identității culturale românești.

Elevii din R. Moldova învață cum să recunoască știrile false create cu inteligența artificială

Elevii învață să fie rezilienți în fața dezinformării, în contextul în care știrile false create cu inteligența artificială sunt tot mai greu de identificat. Tinerii studiază fenomenul alături de profesori, în cadrul orelor de educație media. Cursurile sunt extrem de importante mai ales că, potrivit studiilor, rețelele sociale au devenit principala sursă de informare a moldovenilor, în detrimentul presei.