Potrivit unei analize publicate de The Economist, victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale din România reprezintă un moment de cotitură pentru echilibrul politic din Uniunea Europeană.
Liderul AUR, care se declară deschis „trumpist” și inspirat de agenda MAGA, a obținut peste 40% din voturi, anunțând o posibilă realiniere a politicii externe a Bucureștiului în direcția unui euroscepticism dur. Articolul subliniază că Simion, un contestatar vocal al ajutorului militar pentru Ucraina și al valorilor progresiste promovate de Bruxelles, ar putea deveni primul președinte al unui stat membru UE care îmbrățișează pe față modelul politic impus de Donald Trump în Statele Unite. Alegerile din 18 mai vor decide dacă România urmează acest nou vector conservator sau rămâne fidelă axei tradiționale europene.
Un român de extremă dreapta pro-MAGA câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale
George Simion îl va înfrunta pe Nicușor Dan, un candidat din zona mainstream, în turul al doilea
„Suntem complet de acord cu ideologia MAGA. Suntem un partid trumpist”, a declarat George Simion, candidatul formațiunii radicale Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pe 4 mai, în fața presei străine, cu puțin timp înainte de închiderea urnelor în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Pentru oficialii Uniunii Europene, care încearcă să evalueze profilul politic al lui Simion, aceste afirmații nu au fost deloc liniștitoare – mai ales în contextul în care a obținut o victorie clară, cu 41% din voturi.
Alegerile au fost o reluare a scrutinului din decembrie, anulat de Curtea Constituțională după ce un alt populist de extremă dreapta, Călin Georgescu, câștigase primul tur, în urma unor acuzații privind ingerințe rusești. Cu Georgescu exclus din cursă, devenise evident de luni de zile că Simion va ieși pe primul loc; întrebarea era cine îi va fi contracandidat în turul al doilea, programat pentru 18 mai.
Într-o competiție strânsă, Nicușor Dan, primarul independent al Bucureștiului, cunoscut pentru competența sa administrativă și lupta împotriva corupției, a obținut 21% din voturi, devansându-l la limită pe candidatul establishmentului, Crin Antonescu, susținut de Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare alături de Partidul Social Democrat (PSD). Pe locul al patrulea s-a situat Victor Ponta, fost premier PSD, care a candidat ca outsider populist și a obținut un neașteptat 13%. Elena Lasconi, candidata oficială a USR, partid anticorupție, a obținut doar 3%, după ce tentativa partidului de a o înlocui în ianuarie cu Nicușor Dan a fost blocată de autoritățile electorale.
Atât Simion, cât și Dan au beneficiat de sprijinul consistent al diasporei românești din Europa și America. Aproximativ 60% dintre votanții din străinătate au ales AUR, în timp ce 26% l-au preferat pe Dan. Crin Antonescu a obținut doar 7% din voturile din diaspora. „Diaspora tinde să voteze împotriva sistemului”, afirmă Veronica Anghel, politolog la Institutul Universitar European din Florența. Cei plecați din țară sunt, în general, dezamăgiți de calitatea guvernării și doresc înlocuirea clasei politice actuale. Avantajul lui Antonescu a fost rețeaua puternică de primari și aleși locali a PSD, însă acest sprijin nu a fost suficient pentru a-l propulsa în turul al doilea.
Președintele României deține atribuții importante în politica externă și reprezintă țara în Consiliul European, așa că miza scrutinului este uriașă: direcția pe care România o va adopta față de Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană. Crin Antonescu ar fi reprezentat o continuare a coaliției actuale de centru-dreapta și centru-stânga, aliniată la pozițiile Bruxelles-ului, dar marcată de o guvernare economică deficitară – în 2024, deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB, iar ratingul de țară se află în scădere constantă. Nicușor Dan, matematician format în Franța, este candidatul preferat de electoratul urban educat, apreciat pentru eforturile sale de a limita haosul urbanistic și corupția din administrația publică a Capitalei.
Însă George Simion este cel care provoacă cele mai multe temeri în Europa. Denunță politicile liberale ale UE privind clima și drepturile persoanelor LGBT și este interzis în Ucraina, pe care o acuză că discriminează minoritatea românească, dar și în Republica Moldova, unde pledează pentru organizarea unui referendum privind unirea cu România. Se opune sprijinului militar pentru Ucraina, afirmând că acesta doar prelungește războiul, și aplaudă deschiderea diplomatică a administrației Trump față de Rusia. Simion este totodată apropiat de Călin Georgescu – candidatul pro-rus exclus din alegeri – și a declarat că ar dori să-l numească într-o funcție guvernamentală importantă. Rămâne de văzut dacă Parlamentul României ar aproba o astfel de numire.
Totuși, Simion respinge acuzațiile că ar fi pro-rus, susținând că ele fac parte dintr-o campanie de dezinformare. El spune că susține sancțiunile împotriva Rusiei și confiscarea activelor rusești înghețate de UE. Dacă Moscova continuă să respingă eforturile de pace, România ar putea naționaliza afacerile deținute de oligarhii ruși, a declarat el pentru The Economist. În plan european, Simion mizează pe o colaborare strânsă cu Giorgia Meloni, premierul Italiei și o aliată ideologică de extremă dreapta, care, în ciuda așteptărilor, a adoptat politici relativ moderate și pro-europene, rămânând în același timp un susținător ferm al Ucrainei.
Nu este clar dacă Nicușor Dan va fi un adversar mai redutabil decât Antonescu pentru Simion în turul al doilea. Alegătorii lui Dan ar fi fost probabil dispuși să înghită în sec și să-l voteze pe Antonescu pentru a-l bloca pe Simion, afirmă politologul Veronica Anghel. Însă rețeaua de partid a lui Antonescu ar putea să nu se mobilizeze în favoarea lui Dan. Oricine va câștiga scrutinul va trebui să se angajeze imediat în reducerea deficitului bugetar, avertizează analistul politic Radu Magdin, altfel ratingul de țară riscă o nouă retrogradare.
Într-o secție de vot din centrul Bucureștiului, pe 4 mai, calificarea lui Dan în turul doi părea deja asigurată. „Am avut destui politicieni care au făcut din totul un circ. Nu mai avem nevoie de asta”, spunea Bea, o tânără de 28 de ani îmbrăcată în negru, care tocmai votase pentru primarul ei. Dar majoritatea românilor nu sunt tineri urbani sofisticați. Iar se pare că alegerea contracandidatului lui Simion nu a fost decisă în România, ci de diaspora românească din Europa și America.